Semnificație, obiceiuri şi tradiţii de Înălţarea Domnului

Semnificație, obiceiuri şi tradiţii de Înălţarea Domnului
Conform credinței, joi, 21 mai, la 40 de zile de la Învierea Domnului Iisus Hristos, ortodocșii sărbătoresc Înălțarea Domnului. În popor, sărbătoarea este cunoscută ca Ispas. Se spune că Ispas ar fi fost personajul mitic care a asistat la Înălțarea Domnului și la ridicarea sufletelor morților la Cer. Înălțarea Domnului este numită în popor și „Paștele Cailor” și asta pentru că atunci când Maica Domnului se pregătea să-l nască pe Iisus, animalele care nu i-au respectat liniștea au fost caii. Fecioara i-a blestemat să nu se săture decât odată-n an și-atunci doar un ceas.
De la Paști până la Ispas, oamenii se salută cu „Hristos a înviat!” și își răspund cu „Adevărat c-a înviat!”, iar din ziua Înălțării Domnului până la Rusalii se salută cu „Hristos s-a înălțat!” și se răspunde cu „Adevărat că s-a înălțat!”. Tot astăzi, în bisericile românești se duc slujbe de  pomenire  a eroilor  neamului
românesc, a celor căzuți în război.
Potrivit tradiţiei, locul de pe care Mântuitorul Hristos s-a înălţat la cer este situat la Ierusalim pe Muntele Măslinilor. Micuţa capela rotundă de acolo păstrează încă o piatră imprimată cu urma piciorului lui Hristos Capela Înălţării Domnului este un loc de închinăciune pentru creştini.
Ziua Eroilor - De Înălţarea Domnului, Biserica Ortodoxă Română  face praznic de pomenire a eroilor. În toate lăcaşurile de cult din ţară şi străinătate sunt pomeniţi eroii – ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile – care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.
Ispasul - În popor, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte si Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării. Tradiţia spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut şi uimit, şi mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate.
Tradiții  și superstiții – De Ispas, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc pentru că se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli.
La fel şi vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii. De asemenea, la Înălţare, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, cu urarea: „Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!”.
Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul.
Se crede că cine moare de Ispas ajunge în Rai.
În anumite zone se ţin Moşii de Ispas, iar casele şi mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Sunt marcate vitele şi se taie mieii. Este ultima zi în care se mai pot roşi ouă. Oamenii se salută în această zi cu formulele „Hristos s-a înălţat!” şi „Adevarat s-a înălţat!”.
Începuturile vorbei ”Paștele Cailor” - Conform unei legende populare, la naşterea lui Iisus, în grajdurile lui Crăciun, boii au fost blânzi şi liniştiti, dar caii şi-au cam dat în petec. Atunci Maica Domnului a zis ca acei cai să nu fie sătui decât în joia din săptămâna a şasea de după Paşti , căreia i s-a spus şi „Paştele Cailor”.
Când are loc Paștele Cailor? – Paștele Cailor este sărbătorit în ziua de Înălțarea la Cer a Mântuitorului, adică în joia din săptămâna a șasea de după Paști. Spre deosebire de alte sărbători, Paștele Cailor nu are o dată fixă, aceasta fiind influențată de dată serbării Paștilor. Probabil ca și din aceasta cauză a luat ființa vorba „la Paștele Cailor”, însemnând o dată neștiută încă, fără o zi exactă în calendar.
Ce înțelegem astăzi prin „Paștele Cailor”? - Astăzi, prin expresia „la Pastele cailor”, omul de rând înțelege „niciodată”, însă această este o greșeală, pentru că vorba se referă mai degrabă la ceva instabil, la ceva ce se va petrece cu siguranță, însa nu se știe înca în ce moment. De asemenea, cuvântul mai poate însemna și ca făcând referință la ceva ce se petrece foarte rar. Greșeala înțelegerii actuale asociază această vorbă cu aceea de „la Sfântul Așteaptă”, care ar putea însa avea același sens.

Comentarii