În pofida tuturor greutăților, flacăra culturii trebuie să lumineze

În pofida tuturor greutăților, flacăra culturii
trebuie să lumineze – Sergiu Bespalco

Stălineştiul este o localitate aşeza­tă mai într-o parte de traseele prin­cipale ale raionului Noua Suliţă, însă califi­cativul de „sat îndepăr­tat” nu i se potriveşte. Criza economică nu l-a lăsat fără tineret, iar căminul cultural acti­vează ca în timpurile bune. Poate aceasta se datoreşte şi faptului că aici „gospodăresc” soţii Sergiu şi Antonina Bespalco.
-Cum se simt oamenii de cultură de la sate, acum, pe vremuri de restrişte? - îl întreb pe domnul Sergiu Bespalco, capul familiei şi conducătorul artistic al Casei de cultură.
-Cum se simt? Muncesc, ca de obicei. Dacă mă refer la mine personal, aş spune că mai găsesc timp şi pentru creaţie. Mă preocup de muzică, mai scriu şi poezii. Până în prezent am editate trei plachete de ver­suri. E în manuscris şi a patra carte, şi mă gândesc cum să adun bani pentru ca şi ea să vadă lumina tiparului. Planific, dacă Bunul Dumnezeu îmi va da sănătate, să scriu şi istoria satu­lui nostru. Stălineştiul este un sat cu oameni harnici, cu oameni vestiţi în lume. Sunt mândru că m-am născut în această localita­te şi nu regret că activez pe tărâ­mul cultural.
-Din cele spuse de Dum­neavoastră, domnule Sergiu, reiese că un om de cultură, dacă îşi doreşte acest lucru, poate să se afirme şi într-o localitate sătească.
-Desigur, lată, nu demult, am devenit laureat al Premiului raional muzical-literar „Stepan Sabadaş”. Vestitul compozitor ucrainean, autorul cântecului „Maricica”, cunoscut şi îndrăgit în întreaga lume, s-a născut într- un cătun mic de lângă Vancicăuţi - Făgădău. Deci, harul lui Dumnezeu îl găseşte pe om oriunde s-ar afla el.
Viaţa este grea, mai ales acum, dar suntem mulţumiţi de ea. Am crescut şi educat două fiice, am ajuns să avem şi nepoţi, care sunt mila noastră. Am şi o soţie minunată şi trăim împreună, în iubire şi bună înţe­legere, mai bine de patruzeci de ani...
-Patru decenii de viaţă în comun, patru decenii de acti­vitate comună. Nu este pentru prima dată când trec prin Stălineşti, într-o obişnuită zi din săptămână, şi găsesc des­chisă uşa Casei de cultură. Soţii Bespalco sunt la datorie. Ea este deschisă pentru sufle­tele oamenilor, ca şi cărţile de pe rafturile din bibliotecă, unde „gazdă”-i doamna Anto­nina Bespalco.
-Biblioteca noastră săteas­că este bogată, afirmă doamna Antonina. Fondurile ei numără 7.500 de exemplare de carte, dar avem nevoie de literatură nouă. În ultimul timp primim tot mai puţine şi mai puţine cărţi şi, bunăoară, cei mai activi cititori de-ai noştri - elevii din clasele superioare - nu găsesc aici cărţile de care au nevoie suplimen­tar. Ieşire din situaţie există: le comandăm la Biblioteca raiona­lă.
-Se spune că Internetul este un concurent serios al cărţii. Dar şi un ajutor. Doa­mnă Antonina, când Biblio­teca din Stălineşti va putea fi conectată la reţeaua Internet?
-Deocamdată este conecta­tă Biblioteca raională şi încă patru biblioteci săteşti. Mi s-a promis că şi la Stălineşti vom avea Internet. Totul depinde de finanţare.
-Cu Internet sau fără Internet, Casa de cultură din Stălineşti rămâne un centru spiritual al localnicilor.
-Aşa este, afirmă domnul Sergiu Bespalco. Acţiunile pe care le organizăm aici sunt pen­tru oamenii satului şi cu partici­parea lor nemijlocită. Acum, când este pusă la cale reforma administrativă, se aşteaptă mari reduceri. Dar eu cred că spitale­le de sector, instituţiile de cultură din localităţile săteşti vor rămâne aşa cum sunt, fiindcă oamenii au nevoie de asistenţă medicală şi de hrană spirituală, pe care o pot găsi la căminele culturale. Mai complicată este problema finan­ţării acestor instituţii sociale de la sat. E una când fiecare sat îşi are primăria sa, şi cu totul alta e când şapte sate vor avea o sin­gură primărie. Repartizarea mij­loacelor bugetare în mod onest va fi cam problematică.
Valurile schimbărilor vor ajunge şi la Stălineşti. Ele, schimbările, au fost multe în aceste patru decenii de când pe tărâmul cultural de aici activează soţii Bespalco. Ca nişte gospodari adevăraţi, ei au avut întotdeauna grijă ca flacăra culturii şi spiritualităţii să lumineze mereu, în pofida tuturor greutăţilor.

Vasile Carlașciuc

Libertatea Cuvântului

Trimiteți un comentariu

2 Comentarii