Amintiri de la izvoarele frumosului al satului Costiceni

Amintiri de la izvoarele frumosului al satului Costiceni
A fost odată ca-n povești,
A fost frumos..... și nu mai este.
A trecut anii ca-n poveste, dar clipele frumoase rămân pentru totdeauna în istoria amintirilor.
Am lucrat pe tărâmul vieții culturale ca șef al căminului cultural a satului Costiceni timp de 35 de ani. În acești ani de muncă intensivă am fost îndrumat de 14 șefi ai secției raionale de cultură a raionului Noua Sulița. Aceștia au fost începând cu anul 1959, Culic, Ceaicun, Belanski, L. Obrezcova, F. Gligor, D. Ciupac, R. Gulpe, V. Vacariuc, C. Sainciuc, I. Sârbu, B. Bilevici, S. Vainberg, A. Nigaesa, V. Scorobogaci.
De aceea am hotărât să scriu pe pagina blogului COSTICENI INFO -  câteva  amintiri
de la „izvoarele frumosului”. 
Într-adevăr pe parcursul acestor ani satul Costiceni a viețuit într-o perioadă de muncă culturală productivă. A fost o perioadă când în satul nostru și în întregul raion Noua Sulița nivelul culturii a crescut constant. 
Trebuie să menționez că cea mai văluroasa perioadă a creșterii culturale a fost în timpul conducerii secției raionale de cultură a raionului Noua Sulița a doamnei Lidia Obrezcova. În acest interval de timp toți lucrătorii culturii din raion erau disciplinați și stimați în planul profesional. Trebuie să spun că în acești 35 de ani de serviciu pe tărâmul culturii, am avut onoarea să muncesc cu doi lucrători emeriți ai culturii din Ucraina, cu Toadere Captari și Vladimir Șeremet. Dumnealor pe parcursul activității sale, au condus și au contribuit la dezvoltarea orchestrei de muzică populară „Izvoraș” din satul Costiceni.
În acești ani am lucrat cu diverse forme de centralizare a sistemului culturii. Una din cele mai interesante forme a fost complexul cultural-sportiv. La Costiceni, acestui complex aparținea căminul cultural central, două cluburi din satele Dumeni și Vancicăuții mici, trei biblioteci, casa mecanizatorului, casa lucrătorilor din ramura vităritului colectiv-sportiv, ș.a.
Lucrătorii culturii în aceea perioadă la Costiceni numărau 8 persoane. Ei lucrau în toate direcțiile culturale. Se petreceau acțiuni în brigăzile de câmp și la fermele vităritului obștesc. În această vreme lucrătorii culturii erau permanent examinați la ședința consiliului secției raionale de cultură, la comitetul executiv a sovietului sătesc, la sesiunile deputaților locali, la comitetul de partid și comitetul sindicatelor. Fiecare purtător de cuvântului avea o răspundere personală în fața organului de conducere.
În anul 1953 la Costiceni a fost organizată orchestra de Fanfară de către domnul Serghei Captari. În acestă orchestră cântau 10-12 instrumentiști. Atunci fiecare sat, fiecare gospodărie colectivă aveau propriile formațiuni de fanfară. La fiecare acțiune care se petrecea în sat, fanfarele întotdeauna evoluau la începutul manifestărilor. Era o frumusețe nemaipomenită, melodiile armonioase răsunau pe întregul sat.
Un lucrător iscusit al culturii din sat a fost conducător artistic al Casei de Cultură Victor Rotari. Dumnealui conducea colectivele artistice ale Casei de Cultură, ansamblurile vocale, cercul de arta dramaturgică, cercul coreografic, soliști, declamatori al poeziei satirice și umorului și brigada de agitație culturală. Domnul Rotari a fost un bun muzician, cânta în orchestră la baian și putea înlocui mai multe instrumente: acordeonul, țimbalul și contrabasul. Toate colectivele artistice lucrau câte 2 zile pe săptămână, după graficul întărit de primarul satului.
În anul 1960 orchestra de instrumente populare participă la festivalul republican din Kiev. Orchestra instrumentală era compusă din Toadera Captari, Vladimir Valcanescu, Deomid Savca, Serghei Captari, Vladimir Sârbu, Andrei Colac, Andrei Rața.
Cu domnul Toadere Captari am lucrat din anul 1959 până la 1985, dumnealui era conducătorul acestei orchestre. Împreuna cu membrii săi, el a participat la diverse festivaluri raionale și regionale. Cu această orchestră, și-a luat zborul în lumea muzicii și doamna Sofia Rotaru.
       Toadere Captari cânta la „vioară, fluier, caval, nai, ocarină și acordeon”. El își confecționa singur instrumentele muzicale „fluierul, naiul, ocarina”. Pentru aceasta lui i sa oferit titlul de „Meșter popular din Moldova”. A avut turnee la Kiev, Botoșani, Rădăuți, Moscova, Rezani, Berlin, etc. Pentru întreaga carieră artistică Toadere Captari a fost destins cu titlul onorific „Lucrător emerit al culturii din Ucraina”.
În anul 1960 împreună cu Toadere Captari, am organizat corul sătesc la care participau peste 50 de persoane. Aici cu mare drag luau parte tineretul satului, activul gospodăriei agricole, complexul pedagogic și conducătorii grădinițelor de copii. Apoi, corul sătesc a fost condus de Serghei Captari, Andrei Nicorici și Maria Vlad. 
      În acea perioadă printre soliștii vocaliști ai corului au fost: Valentina Colac, duetul bărbătesc Alexei Ursuleac și Vladimir Caba, care se bucura de un mare succes. A fost și un trio feminin: Vera Banar, Lidia Morar și Nina Gheba.
La ansamblu vocal femeiesc au participat mai multe generații: Victoria Cornescu, Valentina Colac, Dina Codița, Victoria Vataman, Zinaida Gortopan,  Evdochia Stanciu, Zinaida Stanciu, Maria Govornean, Iulia Captari, Nina Lupoi, Olga Cocostârc, Viorica Stanciu, Sima Corețcaia, Lilia Captari.
Am avut și declamatori de poezie și umor: Lidia Vacaraș, Rita Pascari și Andrei Colac. La casa de cultură se petreceau repetiția celor două cercuri corale de copii conduse de Serghei Captari și Andrei Nicorici.
După anul 1985 conducătorul orchestrei a devenit Vladimir Șeremet. Pe parcursul anilor domnul Șeremet a mărit considerabil numărul participanților orchestrei „Izvoraș”, a îmbogățit repertoriul și a pregătit o programă de 2 ore de concert. De acum în orchestră participau mulți tineri talentați.
În răstimpul anilor 80-90 orchestra „Izvoraș” a devenit colectivul de „serviciu” în raion Noua Sulița. Colectivul participă la toate manifestările din raion și regiune: Ziua roadei prin gospodăriile colective, totalizarea rezultatelor muncii colective și altele. 
Tot atunci, Casa de cultură din Costiceni, a deschis un cont special în bancă de stat pentru a acumula veniturile bănești. Colectivul „Izvoraș” prezintă concerte cu plată în tate satele raionului nostru și în toată Moldova sovietică. Pe veniturile acumulate, casa de cultură își întreținea autobuzul, șoferul și operatorul sonor al orchestrei.
În acea perioadă soliștii orchestrei erau: Valentina Colac, Iulia Bitașcu, Zinaida Gortopan, Arcadie Nigaesa, Calorina Jitaru, Igor Rața, Cristina Arcan, Cristina Dovghei și Călin Bidașcu. De un succes mare se bucura, duetul de familie Iulia și Călin Bidașcu. 
La finele anilor 80, Orchestra „Izvoraș” a prezentat peste 10 concerte pentru soldații detașamentele militarii sovietice aflați în zona accidentului nuclear de la Cernobâl. Orchestra Izvoraș în frunte cu dirijorul Vladimir Șeremet, a participat activ la diverse festivaluri internaționale din orașele Vijnița, Hotin, Herța precum și în Letonia, România și Moldova (Chișinău, Bălți, Hâncești, Briceni, Lipcani,Cahul). În fiecare an colectivul Izvoraș, prezenta peste 80 de concerte în toate satele și gospodăriile colective din raionul nostru.
Baza materială a căminului cultural
Împreună cu domnul Șeremet am achiziționat costume populare pentru toate colectivele artistice: cercul coral – 50 costume; ansamblurile vocale feminine - 20 costume; colectivul „Izvoraș” - 20 costume, colectivul coreografic – 20 costume; costume pentru soliștii vocaliști - 5 costume.
      Costume populare se procurau pe banii gospodăriei agricole. În acea perioadă conducerea Casei de Cultură a achiziționat și instrumente și tehnică muzicale pentru formațiunea de fanfară, pentru orchestra „Izvoraș” - acordeoane, țimbaluri, contrabase, etc.
Baza materială a căminului cultural din Costiceni, era cea mai puternică din întregul raion. Casa de cultură avea strânse legături culturale cu prietenii sin satele Boian, Voloca (raionul Hliboca), Drepcăuți și Medveja (din Moldova).
Foarte des se organiza întâlniri și schimburi de concerte. La Casa de cultură funcționa perfect un sistem de încălzire în perioada toamna-iarna. Era foarte cald și comod. În perioada iernii în raion se petrecea „Caravana Culturii” care traversa din sat în sat. „Caravana Culturii” prezenta în esență un album mare, o carte de vizită a tuturor localităților, unde se înregistrau toate rezultatele muncii anuale a gospodăriilor. Transmiterea acestui album era însoțită de o delegație a fruntașilor muncii din fiecare gospodărie, în frunte cu primarul satului și secretarul de partid. În timpul transmiterii se făcea totalizarea muncii ambelor gospodării, și urma un concert bogat a colectivelor artistice. Era o mare frumusețe în întregul raion. 
Această acțiune acțiune era o nouă formă de lucru, a instituțiilor culturale-educative. În perioadă anilor 60-70-80 secția raională de cultură, în fiecare an petrecea concursul general al formațiunilor artistice la care participau: colective corale, coreografice, teatrale, tarafurile muzicale, orchestrele muzicale, ansambluri vocale și soliștii vocaliști. Acest concurs se petrecea în 2 etape. În prima etapă se petrecea concursurile zonale, în care participau colective artistice din 5-6 sate. De exemplu, colectivele din satul Vancicăuți, Dranița, Mămăliga erau prezenți în anul cutare la Costiceni. Comisia raională alegea cele mai bune colective, pentru concursul raional.
În acea perioadă în fiecare sat existau colective corale. Cele mai puternice erau în satele Costiceni, Dranița, Mămăliga, Nesfoia, Bălcăuți, Stălinești, Podvirna, Tărăsăuți, Dinăuți, Toporăuți și Rarancea.
Orchestre de instrumente populare erau în satele Costiceni, Mămăliga și Bălcăuți. În cele mai multe cazuri, lupta pentru înaintate la etapa finală a concursului se ducea între orhestrele de la Costiceni și Mămăliga.

Organizarea recreației truditorilor și a tineretului.
La Costiceni lucrătorii căminului cultural și a bibliotecilor: Victoria Vataman, Iulia Bidașcu, Victor Rotari, Zinaida Gortopan, Sima Corețcaia, Vioreica Stanciu – erau întotdeauna preocupați de căutarea noilor forme de lucru în sistemul culturii. La nivel înalt se petreceau diferite acțiuni culturale, precum ar fi: întâlnirea cu veteranii muncii, seri de întrebări și răspunsuri, mese rotunde cu scriitorii bucovineni și basarabeni, frumoase întâlniri cu renumitul poet Ion Vatamanu, precum și multe alte manifestări.
În fiecare an, cu o organizare deosebită se petrecea „sărbătoarea Mărțișorul”. În fiecare săptămână se organiza concerte ale colectivelor artistice din raion. De mare succes se bucura colectivele artistice a satelor Dranița, Stălinești, Mămăliga, Nesfoia, Podvirna, Mălinești, Vanciăuți, Tărăsăuți, Marșinți, Boian, Rarancea, Toporăuți, Dinăuți, Stroiești și Cerlena, care erau găzduiți foarte frumoși. În acea perioadă, cea mai vestită, brigadă de agitație culturală din raion, era din satul Mălinești condusă de Lazăr Mudreac. 
De două ori pe lună se organiza concerte ale colectivelor profesionale: Ansamblul de cântece și dansuri a Filarmonicei din Cernăuți, Ansamblul teatrului dramatic din Cernăuți, Ansamblul teatrele dramatice din Chișinău și Bălți. Toate colectivele profesionale din Moldova: „Lăutarii”, „Plai”, „Noroc”, „Joc” și altele prezentau concerte pe scena Casei de Cultură din Costiceni. La fiecare concert asistau 500-750 de persoane.
Cea mai mare atenție se oferea la organizarea odihnei tineretului din sat. Aici funcționa în mod serios, clubul zilei de odihnă a tineretului, pe care îl conduceam cu mare drag. Sâmbătă și duminica la Costiceni se petreceau cele mai frumoase baluri din împrejurimi, coordonate de diferite orchestre și tarafuri muzicale. La Costiceni veneau foarte mulți tineri nu numai din sat ci și din satele vecine, Mămăliga, Dranița, și Vancicăuți. Foarte des se organiza excursii culturale pentru tineret la teatrul din Cernuți și la diferite concerte din parcul de odihnă „T. Șevcenko”.
În acea perioadă, tineretul dansa cu mare plăcere jocurile populare și dansurile: sârba, hora tradițională, valsul, tangoul, hangul, coasa și la încheiere se dansa băsmăluța. Aceasta tradiție o păstram cu mare plăcere și responsabilitate. Tineretul erau mulțumiți de munca pe care o îndeplineau lucrătorii culturii din sat. Cu timpuri sau făcut schimbări, sa trecut la petrecerea discotecilor și în vremea de față, mai rar se joacă, horele, sârbele, valsul, tangoul și băsmăluța.
Trebuie să spun că pe parcursul acestor ani de muncă, eu personal, am fost mult stimat de conducerea satului, raionul și regiunii. De trei ori drapelul transmisibil al secției raionale de cultură și a sindicatelor a fost înmânat Casei de Cultură din Costiceni. Afară de aceasta, colectivul „Izvoraș”, în frunte cu Vladimir Șeremet a avut mare susținere din parte conducerii raionului. L-au susținut mereu deputatul consiliului raional Simion Govornean, șefii administrației raionale de stat Vasile Vascan, Arcip Roșca și deputatul poporului Mihail Melniciuc.
La încheiere îmi permiteți ca prin intermediul blogului COSTICENI INFO, să aducem sincere mulțumiri celora care au participat activ la munca culturală a satului, și care sunt în viață și activitate. Sincere mulțumiri doamnelor: Iulia Bidașcu, Zinaida Gortopan, Sima Corețcaia, Viorica Stanciu, Maria Cebotri, Mairia Govornean, Victoria Vataman, Dina Codița, Evdochia Stanciu, Iulia Captari, Nina Lupoi, Olga Cocostârc, Zinaida Stanciu, Lilia Captari, Ludmila Arcan, Nelea Budian, Olesia Panciu, Maria Vlad, Cristina Arcan, Ana Postolache, Nina Ostafieva. etc.
Deosebite mulțumiri domnilor Vladimir Șeremet, Victori Rotari, Victor Captari, Ghendie Captari, Vladimir Vataman, Deomid Savca, Victor Cioban, Valerie Cuciuc, Ghenadie Arcan, Mihail Captari, Dumitru Captari, Ghenadie Caba, Ion Sârbu, Ion Dogolici, Iurie Cioban, Alexandru Gherasim, Eduard Eremia, Ghenadie Vataman, și altora.
Andrei Colac – veteran al culturii satului Costiceni
Foto din arhiva personală.
Înapoi
Înainte
Comentează aici

4 comentarii:

avatar

ОКСАНА ЕЛЕНЧУК(РУССУ) (Odnoklassniki) сус костичень БРАВО ВОУЭ СЫНТЕЦЬ СУПЕР👍 👍 👍.САТУЛ МЕУ НАТАЛ

avatar

Игор Горя (Odnoklassniki) Foarte frumos,bravo !!!

avatar

Oleg Melentiy (Odnoklassniki) Este cu cine de mindrit!Bravo!!!

avatar

Sunt niște pagini de istorie resentă foarte impresionante! Mulțumim!