Una dintre marile doamne ale cântecului popular românesc, Sofia Vicoveanca, împlinește, astăzi, 75 de ani.

Una dintre marile doamne ale cântecului popular românesc, Sofia Vicoveanca, împlinește, astăzi, 75 de ani.

Sofia Vicoveanca s-a născut la data de 23 septembrie 1941, în comuna Toporăuţi, regiunea Cernăuti. Numele de fată a fost Sofia Fusa, iar după căsătorie a primit numele de Micu. În copilărie, tatăl său a fost luat prizonier de către sovietici, iar ulterior s-au mutat în comuna Vicovu de Jos, judeţul Suceava, localitate de unde îi revine şi numele de scenă. În comuna Toporăuți, familia sa era destul de înstărită: aveau casa frumoasă, vite, prăvălie, dar după ce s-au mutat la Vicovu de Jos au pierdut tot. Astfel, din cauza lipsurilor, Sofia a învăţat să coase ţi să ţese covoare apoi la vârsta de 6 ani a mers la şcoală.

Dragostea pentru cântec a moştenit-o, de asemenea, de la mama să. În timpul verii mergea la muncă câmpului cu ziua şi era rugată de către ţărani să le cânte pentru că au auzit că are o voce frumoasă. 
A absolvit Şcoală Populară de Arte din Suceava iar în 1959 a devenit artista profesionistă a Ansamblului de cântece şi dansuri „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Artista s-a căsătorit cu ziaristul sucevean Victor Micu, care a decedat în 2001, împreună cu care are un fiu. După ce a născut, artistei i s-a schimbat glasul şi a dobândit o voce cu tonalitate mai gravă ce cânta cu jale şi dor cântecele moldoveneşti, cântece de leagăn, de dragoste dar şi de voie bună. 
În anul 1965 apare primul său disc, iar în anul 1998 devine solistă de muzică populară la Ansamblul „Rapsozii Botoșanilor”. A efectuat, ulterior, imprimări la Radio Bucureşti şi Iaşi precum şi la Casa de discuri „Electrecord”. A susţinut spectacole în ţară şi străinătate: Israel, Portugalia, SUA, Iugoslavia, etc.
Repertoriul Sofiei Vicoveanca cuprinde cântece precum: „Lume, lume trecătoare”, „Am avut un pui pe lume”, “Bătrânețea când te bate”, „Asta-i joc din Bucovina”, etc. Pe lângă pasiunea pentru muzica populară, artista s-a dedicat și filmului. Filmele în care a jucat sunt: „Baltagul”, (unde a interpretat-o pe Vitoria Lipan), „Ciprian Porumbescu” - coloana sonora (1972), „Orașul vazut de sus” - rolul Nastasiei (1975), etc.
Şi-a lansat cele două cărţi ale sale „Dureri ascunse” şi „Cu inima în palme” precum şi câteva poezii care întruchipează trăirile ei din viaţă de artistă precum şi din afară ei. A primit, de asemenea, titlul de Cetăţean de Onoare al localităţilor Suceava, Rădăuţi, Siret, Pojorâta, Ciocăneşti şi Vicov precum şi al comunelor Ion Creangă din judeţul Neamţ şi Ciocârlău din judeţul Maramureş. Cu înfăţişare să blanda, modestă, cu chipu-i fără vârstă şi cu vocea sa puternică, a devenit o figura aparte printre interpreţii noştri de muzică populară. Numele de scenă, „Vicoveanca”, i l-a ales directorul ansamblului artistic, după numele satului de unde provenea. De-a lungul timpului Sofia a scos 10 discuri personale şi 6 în colaborare.
Repertoriul Sofiei Vicoveanca este format din doine de dragoste şi dor, cântece de leagăn, de nuntă sau cumetrie, balade, colinde, cântece de voie bună. Dintre cantecele sale renumite amintim: „Asta-i joc din Bucovina”, “Lume, lume trecătoare”, „Am avut un pui pe lume”, „M-am sfădit rău cu bădița”, „Bucovină mândră floare”, „Saracă vecina mea”, si multe altele.
Talentul Sofiei Vicoveanca a fost răsplatit cu premii precum: „Meritul Cultural” (1973), Medalia „Tudor Vladimirescu” (1975), Medalia „Meritul Cultural” (1976), Crucea Naționala „Serviciul Credincios” (2002), Ordinul National „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiter (2004), etc.

Comentarii