În noaptea de 7 spre 8 octombrie 1924, județul Hotin a fost zguduit de un grav atentat terorist bolșevic împotriva infrastructurii feroviare. Evenimentul s-a petrecut la podul de pe linia Cernăuți-Chișinău, în apropierea stației Mămăliga din județul Hotin.

După cum relata ziarul „Înfrățirea”, „cu toate măsurile de pază ce s-au luat în Basarabia, în urma celor petrecute la Tatar-Bunar, teroriștii bolșevici continuă să săvârșească atentate criminale”.¹ Situația era alarmantă deoarece, conform aceleiași surse, „organizațiile teroriste se înșiraseră dealungul Nistrului, începând din Bucovina” și, deși „în câteva din aceste organizații, căpeteniile lor au fost arestate”, nu fuseseră „prinși și puși în imposibilitate de a mai săvârși atentate, complicii criminalilor, cari cu bună știință năzuiau să distrugă așezămintele naționale românești”.¹

Ziarul „Universul” confirma gravitatea situației, notând că „Basarabia e cutreierată de la un cap la celălalt, de agenții bolșevici în solda sovietelor rusești”.²

Conform ziarului „Adevărul”, „astă noapte pe la orele 11.30 populația satelor Văscăuţi și Mămăliga din județul Hotin, a fost alarmată de o puternică detunătură dinspre stația de cale ferată Mămăliga de pe linia Cernăuți — Larga".³ Investigația ulterioară a dezvăluit că „podul de la km. 51, de lângă stația Mămăliga fusese aruncat în aer de către răufăcători cu o bombă încărcată cu dinamită”.³

Planul terorist era și mai sinistru decât părea la prima vedere. După cum preciza ziarul „Înfrățirea”, „bandiți bolșevici, în noaptea de 7 spre 8 oct., au minat podul de la kilometrul 51, de pe linia Cernăuți-Larga (Basarabia), în apropiere de stația Mămăliga” cu „intenția de a face să se prăbușească un tren de persoane, care se afla în gara Văscăuți”.¹ Obiectivul era să „facă să sară în aer trenul de persoane Nr. 745 care trebuia să plece din Văscăuți la orele 12.52 noaptea”, conform „Adevărului”.³

Providențial, „probabil dintr-un greșit calcul, explozia s-a produs mai devreme și anume chiar în momentul plecării trenului din Văscăuți”, salvând astfel vieți omenești.¹

Explozia a fost atât de puternică încât, deși „gara Văscăuți este destul de departe de acest pod, totuși explozia a fost auzită de tot personalul gării”.¹ „Șeful stației bănuind ce s-a întâmplat, a atras atenția mecanicului să meargă cu mare grijă și mai ales să observe podurile”.¹

„În apropiere de pod trenul a fost întâmpinat de cantonieri, cari l-au oprit, făcând cunoscut mecanicului că podul a fost aruncat în aer”.¹ Distrugerile erau considerabile: „liniile de legătură și traversele dinspre capătul podului erau aruncate în aer”, forțând ca „trenul de persoane s-a înapoiat în stația Văscăuţi la ora 1.50”.³

Ziarul „Universul” a criticat dur sistemul de protecție al infrastructurii feroviare: „Știm, că toate podurile c. f. din Basarabia, trebuie să fie controlate de către funcționarii c. f., cât mai des și apoi sunt păzite militărește. Cum s-a exercitat controlul și paza la podul de la km. 51?”² Ziarul concluziona că „aceste măsuri de siguranță se impun, spre a se înlătura, în viitor, alte atentate criminale”.²

„S-au găsit resturile bombei care provocase explozia și care fusese pusă probabil spre a face să sară în aer trenul de persoane”, relata „Adevărul”.³ „Postul de jandarmi a început cercetări pentru dovedirea răufăcătorilor avizând și autoritățile superioare”, iar „până la repararea podului, circulația trenurilor se va face prin transbordare”.³

Atentatul feroviar demonstrează amploarea amenințării bolșevice din Basarabia anului 1924. Teroriștii căutau să provoace o catastrofă umană prin distrugerea unui tren de călători, iar doar o eroare în cronometrarea exploziei a împiedicat o tragedie de proporții.

Surse:

  1. Înfrățirea, nr. 1198, 11 octombrie 1924, p. 134
  2. Universul, nr. 232, 11 octombrie 1924, p. 78
  3. Adevărul, nr. 12497, 9 octombrie 1924, p. 35