Există opinii diferite cu privire la „Movila Turcului” din Pol-Vancicăuți (comuna Costiceni), ținutul Hotin. Unii istorici susțin că aceasta este o construcție masivă de pământ din evul mediu, ridicată de către oștenii moldoveni pe timpul lui Ștefan cel Mare. Alții presupun că ridicătura de pământ a fost înălțată de oastea otomană. Mai există presupuneri că movila ar putea fi o necropola tumulară dacică sau scitică.
Este bine cunoscut faptul că în perioada medievală nu existau mijloace de telecomunicații și că scrisorile trimise ajungeau cu dificultate la destinatar. Prin urmare, pentru a proteja țara de inamici, voievozii moldoveni, inspirați din practicile înaintașilor lor daci și au decis să construiască turnulețe primitive, dar eficiente, din pământ, lemn și piatră, pentru a opri înaintarea dușmanilor.
Conform legendelor locale, această movilă servea drept sistem de avertizare pentru armatele domnești în cazul unor atacuri.
De exemplu, atunci când satele și cetățile erau atacate de hoardele tătare sau de trupele otomane, paznicii movilei aprindeau o mare cantitate de crengi și lemne uscate pe vârful acesteia. Focul era atât de puternic și vizibil încât cei de pe movila învecinată observau flacăra sau fumul și transmiteau mai departe noutatea.
 |
| Stema satului Pol-Vancicăuți în care apare Movila Turcului |
Movila este amplasată la nordul cătunului Pol-Vancicăuți. Din bătrâni se cunoaște că în popor acest cătun se numea Răzășești - adică ce aparținea de răzeși - țăranilor liberi. Alături de mica boierime, răzeșii reprezentau coloana vertebrală a armatei moldovenești. Nu este exclus că anume răzeșii din Pol-Vancicăuți aveau misiunea de întreținere și semnalizare.
Bătrânii mai povestesc că în trecut fiecare oștean aduna pământ cu coiful său și îl arunca pe movilă pentru a o înălța. Inițial, ea era mult mai înaltă că în prezent.
Astfel de movile au existat în mai multe sate din împrejurimi. Multe au fost distruse sau nivelate. La Costiceni de-a lungul timpului au existat în jur de 4-5 movile, potrivit istoricilor.
Etnologul basarabean Tudor Colac în cartea sa intitulată „Ștefan cel Mare și Sfânt - 500 de ani de nemurire” vorbește despre „dealul turcului” din Costiceni. Denumirea movilei în opinia lui provine din timpurile în care Ștefan cel Mare s-a confruntat cu turcii la Cetatea Hotinului. Se spune că domnitorul i-a alungat pe turci înspre Prut, în timp ce alții s-au înecat în apele Nistrului.
„Pe povârnișurile din stânga Prutului, acolo unde a fost până în secolul trecut moșia cu livada lui Burchevici, pe dealurile ei se află chiar la hotarul cătunului Dumeni cu Șendrenii, turcii au fost nevoiți să îngroape bogățiile jefuite din satele românești de pe aici. Ca să cunoască unde le-au îngropat, turcii au înălțat niște movile în locurile acelea. Dar nu le-a fost dat să se mai întoarcă pe aceste locuri, fiindcă ostașii lui Ștefan i-au căsăpit pe toți.
De atunci încoace multe generații de căutători de comori tot sapă pe aceste locuri, astfel că nu au mutat din loc și movilele, și chiar dealul cu tot. Dar locuitorii din cele două sate până azi îi zic Dealul turcilor, din mare dragoste pentru vitejia domnitorului Moldovei Ștefan cel Mare. Fiindcă aceste sate din Ținutul Hotinului dintotdeauna au fost sate românești, iar dealul ista se află taman deasupra Iezărului Alb”, spune Colac.
De remarcat că „Movila Turcului” apare în stema satului Pol-Vancicăuți, realizată de Andrian Nicorici.
 |
Social media