Să facem zid în jurul Limbii Noastre! - poezie de Ion COJOCARU

Să facem zid în jurul Limbii Noastre!

(poezie de Ion COJOCARU)

Cât se mai simte vlagă-n rădăcini
Și mai avem o vatră strămoșească,
Să demonstrăm că mai suntem români:
„Să facem zid în jurul Limbii Noastre”!

Uniți în fapte și în rădăcini,
Precum strămoșii ne-au lăsat povață,
Să demonstrăm că mai suntem români:
„Să facem zid în jurul Limbii Noastre”!

Pentru că ei cu sânge au plătit
Și ne-au lăsat stăpâni la noi acasă,
Să demonstrăm că mai suntem români:
„Să facem zid în jurul Limbii Noastre”!

Căci e destul cât noi am pătimit,
Înstrăinați și dezbinați de casă,
Să demonstrăm că mai suntem români:
„Să facem zid în jurul Limbii Noastre”!

Cât se mai simte vlagă-n rădăcini
Și slujbă în bisericile noastre,
Să demonstrăm că noi suntem români
De pace dornici și stăpâni acasă!

În limba asta - poezie de Emilian MARCU

ÎN LIMBA ASTA

(poezie de Emilian MARCU)

Învăț în limba asta să te apăr
Cum să te cânt cu truda ta prin veac
Ți-i rana-n palmă tainic scăpar
Și umbra ta pe câmpuri este arc.

În limba asta, adică-n limba grâului, curată
Învăț să te privesc necontenit
Privesc cum ar privi propriul meu tată
Marea de grâu ce-n câmpuri a-ncolțit.

În limba asta-nvăț cuvântul mamă
În limba asta-nvăț cuvintele de dor
Printre cuvinte aud lumina cum ne cheamă
Ca apa rece a micului izvor.

Învăț în limba asta să te apăr
Și să te cânt cu truda ta prin veac
Când rana-n palme-ți este nobil scăpar
Poporul meu, popor romano-dac.

Mugurul vorbei încolțit cu trudă
Ca pe o taină-l port și-l ocrotesc
Și știu că veșnic el o să se-audă
Căci e simbolul nostru pământesc.

Limba Română - poezie de Gheorghe VICOL

LIMBA ROMÂNĂ

(poezie de Gheorghe VICOL)

E tânără, dar și bătrână.

Când veselă, când doinitoare,

Opacă și strălucitoare,

Iubita mea Limba Română.

Atâtea frumuseți ascunde

În doruri mici și doruri grele!

E răsăritul, printre stele.

A lunii coborâtă-a unde.

E zborul vorbelor alese,

Rostite în Academie.

Ori celor simple, din câmpie,

Din florile de maci culese.

E ia-n zi de sărbătoare.

Ori vorba caldă de uimire.

E cerul nopții, cu safire

Și cântul de privighetoare.

E strigătul în bătălie

Când curge sângele pe arme,

Sau doina pruncului ce-adoarme

Când pacea se așterne-n glie.

Țăranii și-au cântat durerea

Cu zilele pline de soare

Căci Limba noastră farmec are

Și e mai dulce decât mierea.

Pentru poeți e o magie,

E o grădină fermecată,

Parcă anumea inventată

Pentru frumoasa Românie.

Iar pentru fiii duși departe

E cuib de dor și de frăție,

Pe toți îi vrea în armonie,

Ia doar unește, nu desparte.

Și-i fiecare rugăciune

Ce-a fost rostit-n românește;

Româna, Domnul o-nrăgește

Și sfinților ades' le-o spune.

Limba Română, e decentă,

Îi dau întreaga mea iubire

Și fac la fiecare-ntâlnire

Cu sfiniciune-o reverență.

E Limba mea și-a ta, maternă,

Venită ca o primăvară

Ce se așază peste țară

Și-apoi rămâne-așa, eternă.

E tânără, dar și bătrână.

Când veselă, când doinitoare,

Opacă și strălucitoare,

Iubita mea Limba Română.

Portița de-acasă - poezie de Sergiu APOSTOL

PORTIȚA DE-ACASĂ

(poezie de Sergiu Apostol)

Pe portița dinspre nuc
Am ieșit cândva de-acasă,
În lumea mare să mă duc
După o viață mai frumoasă.

De tânăr am plecat c-un gând:
Să fac, s-adun, să cuceresc,
Deseori prin somn visând
Poarta și pragul părintesc.

Am plecat gonit de soartă
Din satul meu, din satul drag,
Lăsându-l pe tata lângă poartă,
Pe mama lăcrimând în prag.

Prin viață mult am colindat,
Rătăcind printre străini,
Nicicând de casă n-am uitat,
Nici de-ale mele rădăcini.

Anii șterg în urma lor…
Dor de poartă mă apasă,
Căci amintirile nu mor
De locul drag numit „acasă”.

Nu regret nimic din viață,
De-am făurit, de-am suferit,
Revin la nuc, la vechea portiță
Pe care-odată am ieșit.

Dumnezeu mi-a dat de toate,
S-ajung din plin la ce-am dorit,
Dar n-am uitat eu niciodată
Pe ce portiță am ieșit.

Astăzi soarta mă desparte
De locul sfânt, de-acea poveste,
Dar îmi dau seama, chiar departe,
Că-n vis portița încă este.

Orchestra „Basarabeanca” a Casei Raionale de Cultură Noua Suliță (1990)

Mărturiile lui Nicolae Moisei: „De la secretarul de primărie din Berestea, județul Hotin, până la poștașul și meșterul din Turnișor, lângă Sibiu”.

De la secretarul de primărie din Berestea, județul Hotin, până la poștașul și meșterul din Turnișor, lângă Sibiu.

(Mărturiile lui Nicolae Moisei)

Nicolae Moisei, bărbatul din mijloc

Monumentul înfrângerii din Țara Valahilor - mărturii ale Bătăliei de la Codrii Cosminului

Limba mamei - poezie de Sergiu APOSTOL

LIMBA MAMEI

(poezie de Sergiu APOSTOL)

Limba mamei, cea din fașă,

Cu ea adorm, visez, iubesc,

La icoană mă închin dis-de-dimineață,

„Tatăl nostru” prin ea rostesc.

Limba mamei, cea de leagăn,

Cu sfinte rugăciuni în miez de noapte,

Mereu de vatră și de plai mă leagă,

Darul firesc, ce Dumnezeu îl împarte.

Limba mamei îmi mângâie inima,

Cu balade, doine, cântece de dor,

Limba mamei – a neamului mândrie,

Melodie dulce, cu freamăt și amor.

Limba mamei – floare sufletească,

Prin ea „Luceafărul” a fost aprins,

Rădăcina-ți-e vie, limbă românească,

Scânteia și lumina fie-ți de nestins!

Costiceni - 445 de ani de la prima atestare documentară.

O nouă carte pentru comunitatea românească: „Biserica „Sfântul Ștefan cel Mare” din Buda, comuna Mahala (25 de ani de la zidire)

Banda lui Gruia - Tradiția haiducească de Anul Nou din satul Pol-Vancicăuți/Costiceni

Călușarii și căluții: Două tradiții românești diferite pe care nu trebuie să le confundăm

Lumini care s-au stins, dar nu au apus...

 Lumini care s-au stins, dar nu au apus...

(mesaj la sfârșit de an din partea Societății „Valea Prutului”)

Rugăciuni și lacrimi la Mănăstirea Putna pentru etnicii români căzuți în războiul din Ucraina

Toadere Captari - rapsod, instrumentist, meșter popular din Costiceni (informație cenzurată de Wikipedia)

Eugen Goga: Experiențele din Primul Război Mondial. Întâlnirea cu românul din Hotin. Siberia și Turtucaia.

 Eugen Goga, fratele mai mic al lui Octavian Goga:

Experiențele din Primul Război Mondial.

Întâlnirea cu românul din Hotin. Siberia și Turtucaia.

LA VÂRSTA DE DOI ANI ÎN DRUM SPRE SIBERIA

 LA VÂRSTA DE DOI ANI ÎN DRUM SPRE SIBERIA

Interviu cu Ion PETRIUC,

satul Mahala, raionul Noua Suliță

AMARUL VIEȚII MELE

 AMARUL VIEȚII MELE

Luceria ANTONESCU,

satul Mahala, raionul Noua Suliță

In memoriam: Zinaida Smochină-Rotaru

In Memoriam: Zinaida Smochină-Rotaru (1941-2025)

In Memoriam: Zinaida Smochină-Rotaru (1941-2025) – Poeta din Costiceni care a scris peste o mie de versuri pentru copiii români

NE-AU DUS PĂGÂNII LA MOARTE

NE-AU DUS PĂGÂNII LA MOARTE

Aurora BEJAN,

satul Budenița, raionul Storojineț

Cum au cucerit rușii orașul Cernăuți în 1916 – mărturia lui Mihai Ogranovici din Vancicăuți

100 de ani de la nașterea Părintelui Dimitrie Mândrescu (23 octombrie 2025)

A apărut de sub tipar lucrarea: "Părintele Dimitrie Mândrescu – 100 de ani de la naștere”

Martie 1932: Țăran din satul Dinăuți a fost omorât de niște spioni sovietici

Martie 1932: Țăran din satul Dinăuți a fost omorât de niște spioni sovietici

Teroarea stalinistă în nordul Bucovinei: Mărturiile victimelor din Mahala

Alexandru cel Bun - Cel mai înțelept şi tolerant domnitor român

Fotografii de epocă din Cernăuți, realizate de Josef Szombathy (1894)

Vizita Societății Junimea în localitatea Stroiești (1920)

Un articol despre vizita Societății Junimea în localitatea Stroiești de lângă Noua Suliță. Textul de mai jos a apărut în ziarul Glasul Bucovinei, nr. 455 - 27 iunie 1920.

Învățătorului Petru Pascaru și Căminul Cultural „Regina Maria" din satul Negrinți (1939)

În perioada interbelică, satele din ținutul Hotin au avut o viață culturală bogată și activă. Aceasta a fost sprijinită atât de inițiativele oamenilor din sate, cât și de Fundația Culturală Regală „Principele Carol”.

Un exemplu este Căminul Cultural „Regina Maria” din satul Negrinți, despre care presa vremii scria cu admirație. Instituția a fost înființată și condusă de învățătorul Petru Pascaru, și în aprilie 1939, marca un an de activitate.

Căminul s-a dezvoltat din societatea culturală „Vasile Todicescu”, creată cu 12 ani mai devreme de un grup de elevi, printre care și Petru Pascaru. Această societate a devenit un adevărat centru cultural românesc pentru zonă și a stat la baza înființării căminelor culturale din Mămăliga, Coșuleni și Negrinți.

Folclor din Costiceni. „Foaie verde alunele” de Gheorghe Rață

O nouă donație de carte pentru viitoarea bibliotecă a Societății Valea Prutului din Costiceni, regiunea Cernăuți

1938: Jurnalist român călătorind prin satele Vancineți, Tărăsăuți și Marșenița (județul Hotin)

Atentatul bolșevic din județul Hotin din octombrie 1924

 

Copiii români de pe Valea Prutului, premiați pentru desenele dedicate lui Ștefan cel Mare

Masacrul de la Negrinți din vara anului 1921. Familia Moșanu și teroarea bolșevică din nordul Basarabiei.

Drama familiei Chitic din Tărăsăuți, județul Hotin, distrusă de regimul sovietic

Satele de pe Valea Prutului în 1943

Vsevolod Crițchi - Preotul din Colincăuți care a murit de frig sub biciul sovietic

Descrierea satului Vancicăuți la 1884. Studiu etnografic realizat de Mihail Kobîlin

Satele moldovenești din gubernia Podolia: O incursiune în istoria românilor de peste Nistru

„O viață dedicată folclorului românesc”: Vladimir Șeremet la 70 de ani

Sub ocrotirea Sfântului Nicolae: Parohia Costiceni și-a sărbătorit sfântul protector (22 mai 2025)

Cum îi descriau rușii pe români în anul 1898

Constituirea Țării Moldovei sau a Valahiei Mici (secolele al XIII-lea - al XIV-lea)

Constituirea Țării Moldovei sau a Valahiei Mici (secolele al XIII-lea - al XIV-lea)

Constituirea Țării Moldovei sau a Valahiei Mici (secolele al XIII-lea - al XIV-lea)

Canibalismul provocat de sovietici în Basarabia

„Prutule, apă de vremuri” de Sergiu Apostol

PRUTULE, APĂ DE VREMURI 

de Sergiu Apostol ✍

Prutule născut în munte,
Din Carpați, de la izvoare,
Îți duci apele cărunte
Până-n Dunărea cea mare.

Prutule, apă de veacuri,
Prin văi și lunci curgând agale,
Blestemat cu plâns și lacrimi,
Cunoscut-ai multă jale.

Prutule, cu maluri de frați,
Durerea neamului – nemărginită,
Prin lacrima bătrânilor Carpați,
Văzut-ai soarta despărțită.

Prutule, apă divină,
A strămoșilor răbdare,
Râule cu apă lină,
Te-a iubit Ştefan cel Mare.

Prutule, apă de glie,
Încălzit cu strop de soare,
Printre cununi de iasomie
Vii cu valuri de răcoare.

Prutule, apă de plai,
Murmurând prin vâlcele,
Păstrezi a Mioriței grai
Și ciripit de rândunele.

Prutule, apă de vremuri,
De Luceafăr strălucit,
Printre stelele din ceruri,
De raza lunii adormit.

Prutule, bată-te vina,
Vii din munți cu pietre-n cale,
Mândru curgi prin Bucovina,
De la Cernăuți la vale.

Prutule, apă de doină
Ce străpunge timp și univers,
Fără cuvinte-și cântă dorul,
Suspină neamul românesc...

Prutule, apă zbuciumată,
Când ești trist și tulburat,
Vii cu vestea supărată,
Peste ogoare revărsat.

Prutule, cu apă rece,
Vremea vine, vremea trece...
Fie-ți malurile-n flori,
Între frați și între surori!

De la Șendreni la Dranița: Cum și de ce a fost modificată denumirea istorică a localității

Ce spunea savantul rus Berg despre moldovenii din Basarabia

Moldova rurală, anii 80 ai secolului XIX

Acum peste trei decenii, artiștii din Costiceni au dus folclorul românesc la Cernobîl