Povestea tristă a lui Dumitru Bufteac din Vancicăuți, veteran basarabean al Primului Război Mondial

Să ne cunoaștem înaintașii: Alexandru Hajdău - un carturar și scriitor de seama al timpului

605 de ani de la prima atestare documentară a satului Oprișeni

Oprişeni, un sat cu oameni harnici şi buni gospodari, cu vechi obiceiuri şi tradiţii strămoșești, a marcat recent 605 ani de la prima atestare documentară, transmite BucPress.

Prima atestare documentară a satului este reprezentată într-un hrisov al domnitorului Alexandru cel Bun emis la 17 martie 1418.

Scriitorul şi publicistul Dumitru Covalciuc, originar din această localitatea a subliniat în lucrarea sa „Oprişeni, un sat la răspântiile istoriei” următoare:

„Ne permitem afirmarea că Oprişenii descălecatului lui Dragoş fiinţau pe cursul de mijloc al Cotovăţului. Nu ştim, însă, ce denumire purta satul pe la mijlocul secolului al XIV-lea. Unii oşteni ai voievodului maramureşean, aşezându-se în siliştea de pe Cotovăţ, au găsit o populaţie locală, s-au amestecat cu ea, au lărgit, prin lăzuiri, vatra satului, iar unul dintre ei, un Opriş, a devenit prin voia descălecătorului său al lui Bogdan, cel care a întemeiat o ţară nouă, proprietar al satului”.

De asemenea, satul Oprişeni figurează şi într-un document al lui Ştefan cel Mare. De numele slăvitului domnitor al Moldovei este legată şi o legendă a satului Oprişeni. În ea se spune că înainte de bătălia din Codrii Cosminului, aflaţi la o zvârlitură de băţ de acest sat, Ştefan Vodă a dat ordin oastei sale să facă aici popas şi să se odihnească. De la cel „opriş” al domnitorului Moldovei, satul a fost numit Oprişeni.

Pe 18 aprilie 2017 la Oprișeni a fost inaugurat bustul Sfântului Ștefan cel Mare după ce gospodarul Ilie Bezușco și familia sa au amenajat terenul din fața unui stejar secular. La inițiativă s-au alăturat și alți localnici, primarul Nicolae Popovici, precum și directorul școlii Nicolae Bodnariuc, împreună cu profesorii și elevii.

Oprişeniul are unul dintre cele mai vestite muzee de istorie săteşti din Ucraina, iar localitatea a dat lumii oameni talentați cu renume, cunoscuţi în Ucraina, România şi Republica Moldova.

În zilele acestea, a avut loc o celebrare a jubileului satului, cu participarea fiilor şi fiicelor lui care s-au afirmat în mai multe domenii.

Marele istoric Dimitrie Onciul, comemorat la 100 de ani de la moarte în Cimitirul Central din Cernăuți

Sâmbătă, 18 martie 2023, în preajma împlinirii a 100 de ani de la trecerea la cele veșnice a marelui istoric Dimitrie Onciul (1856 – 1923), personalitate de referință pentru cultura română din Bucovina, în Cimitirul Central din Cernăuți a fost oficiată o slujbă de pomenire și sfințire a criptei renovate sub care odihnește marele cărturar, potrivit Agenției de știri BucPress.

Cripta membrului titular al Academiei Române, Dimitrie Onciul a fost sfințită de cucernicii părinți Dosoftei Dijmărescu, exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, care a venit de la Mănăstirea Putna, Mihai Cobziuc, Consilier Eparhial de la Arhiepiscopia Sucevei, părintele Cristofor Gabor parohul bisericii Sfinții Trei Ierarhi din Cimitirul Central și părintele Pavel Paulencu parohul Bisericii Înălțarea Domnului din Horecea Urbană.

În cadrul comemorării lui Dimitrie Onciul, părintele Dosoftei a specificat că „nordul Bucovinei, cunoscut în lumea largă ar trebui să fie și mai vestit fiind un loc atât de frumos numit de Mihai Eminescu ”dulce Bucovină”, dar un loc fizic, geografic devine și mai frumos prin virtuțile prin sufletele și frumusețea oamenilor care trăiesc pe acele locuri. Dumnezeu l-a sădit pe Dimitrie Onciul, care s-a născut în Straja, dar și-a făcut studiile aici la Cernăuți și în prima parte a vieții a fost foarte legat de Cernăuți. Apoi a mers la București unde a avut o carieră de excepție, profesor universitar la cea mai importantă universitate a țării, director al Arhivei Naționale. De unde a învățat acest om să răspândească frumosul în jurul lui, să iubească binele și dreptatea…. este unul dintre primii savanți de la începutul secolului al XX-lea care a pus adevărul ca normă al istoriei….locul acesta a Bucovinei este dragostea lui nimic nu spune mai mult despre acest fapt decât faptul că a vrut să fie înmormântat aici”.

Consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu în discursul său a menționat: „Suntem onorați că am putut să participăm la această grandioasă lucrare. Ași vrea să mulțumesc pe această cale Asociației pentru protecția patrimoniului care s-a îngrijit de proiectul acestei cripte și de restaurarea ei, îl avem alături pe dr. Laurențiu Dragomir, restaurator, îl avem astăzi alături pe Ministrul Secretar de stat, Florin Cârciu, cărui ași vrea să-i mulțumesc în numele întregii comunități istorice românești din Cernăuți, pentru eforturile depuse și sprijinul necontenit și pentru că a dat curs unui moment inedit pentru întreaga comunitate românească. În pofida pandemiei și războiului care s-a abătut asupra acestor meleaguri am ajuns să avem niște realizări în renovarea monumentelor istorice la Cernăuți. În așa fel este prima criptă dintre cele 17 propuse și cele 13 aprobate. Țin să salut inițiativa Societății ”Golgota”, care a inițiat renovarea acestor cripte funerare. Nu în ultimul rând ași vrea să mulțumesc Administrației Regionale de stat, Consiliului regional Cernăuți și Primăriei orașului Cernăuți pentru sprijinul acordat….”.

La eveniment a fost prezentă șefa Departamentului de Cultură din cadrul Administrației de stat Cernăuți, Olena Bodnar: „Astăzi ne-am adunat pentru a-l comemora pe Dimitrie Onciul. Se zice că în viața omului sunt două momente importante: ziua nașterii și ziua morții. Astăzi ne-am adunat aici pentru a cinsti această personalitate importantă nu numai pentru Cernăuți și pentru români ci și pentru întreaga Românie. Dimitrie Onciul a fost studentul Universității din Cernăuți și el va dăinui mereu ca o personalitatea care prin lucrările sale a dus faimă orașului Cernăuți, Bucovinei și României…astăzi scriem file noi în istorie și îndemn pe toți să respectăm istoria să apreciem prezentul și să făurim un viitor cu pace”.

Gheorghe Cârciu, secretar de stat DRP: „Dăm Slavă lui Dumnezeu în această zi minunată, aș spune eu, deoarece Dumnezeu ne-a îngăduit să facem această slujbă de pomenire la o sută de ani la trecerea marelui profesor Dimitrie Onciul la Domnul. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să-i facă loc acolo în ceata drepților să-și afle pacea sufletească alături de cei din neamul lui. Aș dori să mulțumesc autorităților ucrainene pentru sprijinul acordat în dorința noastră a renova acest monument și pentru celelalte șaisprezece pe care ni le-am propus să le reabilităm, să le aducem cinstea meritată pentru serviciul pe care l-au adus neamului lor….așa cum știți este doar începutul acestui eveniment de o importanță majoră, după vom merge la Straja acolo unde s-a născut Dimitrie Onciul”.

De asemenea, la Palatul Național al Românilor din Cernăuți a avut loc o expoziție de documente de arhivă și fotografii ce prezintă viaţa şi activitatea cărturarului Dimitri Onciul.

De remarcat că o dată cu demararea lucrărilor de renovare a criptelor funerare în care zac osemintele vrednicilor români, personalități de vază ai secolului trecut au dispărut și bălăriile care creșteau în acest muzeu al istoriei vechei urbe cernăuțene.

Dimitrie Onciul. S-a născut la data de 26 octombrie 1856 la Straja și a decedat la data de 20 martie 1923. El a fost un istoric român, membru titular al Academiei Române.

A studiat la Universitatea din Cernăuți și la Universitatea din Viena. A fost profesor la Universitatea din București și director al Arhivelor Statului, a fost primul președinte al Comisiei consultative heraldice. A întemeiat școala critică în istoriografia românească. S-a ocupat de problema originii românilor, demonstrând argumentat formarea poporului român pe o arie întinsă de ambele părți ale Dunării și respingând teoria migrațiunii medievale a românilor din Peninsula Balcanică emisă de unii istorici austrieci ca Franz Josef Sulzer, Eduard Robert Rösler sau Johann Christian von Engel. A demonstrat, pe bază de documente, că formarea statelor feudale românești a fost o urmare firească a dezvoltării vechilor formațiuni politice locale, combătând teoria neștiințifică a „descălecatului”.

FOTO: Mariana Struț, Nicolae Hauca

Alexei Mateevici, preotul și prorocul limbii române, la 135 de ani de la naştere…

Alexei Mateevici

„Întâmplări și destine de poveste din Bucovina”. O carte scrisă de Gheorghe Botă va vedea în curând lumina tiparului

L-au adus acasă... (Poezie de Elisabeta Selețchi din Mahala)

L-au adus acasă...
(Poezie de Elisabeta Selețchi din Mahala)

Nu plânge, mamă, când m-or duce,

Nu plânge, mamă, eu te rog,

Să lași țărâna să s-arunce,
De-acum acolo-i al meu loc.

Atâte lacrimi îți adusem!
Din prima zi, când m-am născut,
Eu știu, c-ai plâns și pe ascunse,
Și părul alb ți l-am făcut.

Să nu plângi, mamă, când la groapă
S-a bate cuiul în capac,
Eu am să-ți fiu mereu aproape,
În freamătul unui copac.

În florile de sub fereastră,
Și-n cânt de pasăre voi fi,
Și ca să văd căsuța noastră.

Pe raza lunii voi veni.

Și am să-ți mângâi eu obrazul,
Ce azi e ars de-atâta plâns.
Tu iartă-mi, mamă, tot necazul,
Ce-a fi de-acum un foc nestins.

Deasupra mea tu plângi întruna,
Eu stau pe masă. În sicriu.
Nu pot eu, mamă, dar ți-aș spune:
Știu, că te doare, mamă, știu...

Prutule, cu valuri multe (Poezie de Daria Apopii din Vancicăuți)

Foto: Andrian Nicorici

Prutule, cu valuri multe

(Poezie de Daria Apopii)

Prutule, cu valuri multe,

Izvorăști din deal de munte.

Și-n al tău val înspumat

Multe lacrimi ai aflat.

Cu a ta lacrimă sărată,

Ai scăldat Lunca odată,

Când pe malul stâng al tău,

Sângele curgea pârâu.

Chiar și pietrele plângeau

De aceia, ce vedeau.

Pământul întreg gemea,

Lunca jalnic fremăta.

Căci cădeau frații români,

Omorâți de hoți străini.

Au venit să cotropească

Glia noastră strămoșească.

De la Cernăuți la vale,

Ți-au închis apele tale,

Maluri dragi îndepărtate

Fără soră, fără frate.

Mult a suferit românul,

De când a venit străinul,

Astăzi malul stâng al tău,

Este îndoliat mereu.

Mulți găsesc drum de scăpare,

Prutule-n apele tale.

Căci războiul nesfârșit

Mulți bărbați a omorât,

Familii a destrămat

Și viața ne-a schimbat.

11.03.2023

Folcloristul și etnologul Tudor Colac, originar din Costiceni, ar fi împlinit vârsta de 75 de ani

Tudor Colac

Vineri, 10 martie 2023, Tudor Colac, personalitate notorie în domeniul culturii, redutabil folclorist și doctor în etnologie originar din Costiceni, un neobosit promotor al valorilor naționale, dar și un om de o rară cumsecădenie, ar fi împlinit vârsta de 75 de ani.

Născut în 1948 în familia țăranilor Vasile și Varvara Colac din comuna Costiceni, județul Hotin, în 1970 a absolvit Facultatea de Filologie, secția jurnalistică a Universității de Stat din Moldova. Paralel, a făcut studii muzicale (serale) la Facultatea de Arte Frumoase, Secția instrumente muzicale, la aceeași instituție de învățământ superior.

Tudor Colac avea un deosebit respect față de tradițiile strămoşeşti și de purtătorii acestora, a descoperit dinastii de rapsozi și artiști amatori autentici. A fost printre cei care au adus în faţa lumii talentul lui Nicolae Botgros și al Lăutarilor săi. Acum o jumătate de secol, lansa binecunoscuta şi îndrăgita emisiune „La vatra jocului”, prezentă şi astăzi în grila de emisie a Radio Moldova.

Aflându-se în fruntea Centrului Național de Creație Populară, Tudor Colac a scos la lumină, a instruit și a promovat cu dăruire de sine formaţii artistice, interpreţi şi meşteri populari. A fost iniţiatorul şi organizatorul „Bâlciului Olarilor” de la Iurceni şi al mai multor festivaluri folclorice din Republica Moldova şi România. Este autorul mai multor articole și publicații dedicate folclorului românilor din Ucraina, unde a întreprins cercetări de teren (regiunile Cernăuți, Transcarpatia, Odesa, Nicolaev ş.a.).

Pasiunea pentru cercetarea folclorului și grija pentru păstrarea cu sfințenie a tradițiilor s-au concretizat în circa 75 de de studii și cărți, printre care „Sărbătoarea izvoarelor” – cartea de debut; „Repere etnologice”, „Cântecul cu aripi frânte” sau „Izvoditori de tâlcuri subtile”, „Sub semnul cinegeticii: istorie, mitologie, folclor”, „Gheia lui Oedip: ghicitori (2019)”, „Hronic de familie”. Ultima sa carte este „Satul din suflet”, editată în anul 2020.

Tudor Colac rămâne a fi si astăzi un reper pentru cei care și-au făcut un crez din a păstra și a promova valorile naționale.

Valea Prutului

Pictorul Epaminonda Bucevschi, comemorat la Cernăuți la împlinirea a 180 de ani de la naștere