„Lacrimile unui suflet“ de Deomid Savca

„Lacrimile unui suflet“ de Deomid Savca

În luna decembrie 2013, a iesit de la tipar cartea „Lacrimile unui suflet“, semnata de profesorul Deomid Savca, din satul Costiceni, raionul Sulita Noua.

Lucrarea a apărut la Editura Rovimed din Bacău, prin efortul jurnalistului Florin Filioreanu, corespondentul Radio România Actualități. Culegerea de 100 de păgini conține poezii, cântece și texte ale profesorului Deomid Savca, pe care Florin Filioreanu a avut ocazia să-l cunoască acasă, în intimitatea și ospitalitatea specifică românilor basarabeni. Deomid Savca a depăsit de curând opt decenii de viață, din care cea mai mare parte a dedicat-o muzicii, poeziei și folclorului românesc. Satul Costiceni, se afla la granița cu România, unde întră Prutul în țară, iar marea majoritate a populației este de origine română.

„Lacrimile unui suflet“ începe cu o motivație, care explică atât titlul  cărții,  cât  și  sentimentele  grele

Au pedepsit-o șerpii. O istorie relatată de Maria Sucevan-Șotropa

Au pedepsit-o șerpii

Era pe vremea războiului, când prin satele noastre mişunau răufăcătorii, iar omenii se refugiau în munţi pentru a-şi salva propria viaţă şi a copiilor lor nevinovaţi. În casele lor mici, muntenii găzduiau mai multe familii: bărbaţi şi femei bătrâne, tinere cu cel puţin doi sau trei copii, care dormeau pe podea. Astfel a trecut iarna. Primăvara, după topirea zăpezii, copiii alergau bucuroși prin pădure după ghiocei.

Odată, trecând pe lângă o grămadă mare de bălegar, copiii au observat că în el se află câte o gropiţă cu mulţi şerpi mici ce ridicau, bucuroşi, capurile spre soare. Speriaţi, copiii au alergat la stăpâna casei, o bătrână de vreo 85 de ani şi i-au spus să stropească cu uncrop toate gropiţele cu şerpuşori sau să-i omoare cu un ciomag. Bătrâna le-a răspuns că niciodată n-a îndrăznit să-i nimicească, fiindcă aşa au educat-o părinţii, adăugând că şerpii sunt foarte cuminţi şi nicicând nu-şi lasă odraslele neputincioase nepăzite de vreun şarpe bătrân, ascuns undeva în tufe. Toţi aceşti şerpi mici, când vor creşte puţin, se vor împrăştia prin munţi şi dacă vara te vor întâlni prin pădure, culegând pomuşoare, ei te vor cunoaşte şi nu-ţi vor spune nimic. Însă dacă vreun şarpe doarme pe cărare şi omul, culegând zmeură, nu-1 observă, şarpele atunci fluieră şi omul

Înălțarea Domnului

Înălțarea Domnului

Înălţarea Domnului este prăznuită la 40 de zile după Înviere, în Joia din săptămâna a VI-a, după Paşti. Este cunoscută în popor şi sub denumirea de Ispas. În această zi creştinii se salută cu „Hristos S-a Înălţat!” şi „Adevărat S-a Înălţat!”. Hristos S-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor şi a doi îngeri. Îngerii le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca aceştia să nu se lase copleşiti de durerea despărţirii. Din Sfânta Scriptură aflăm că Mântuitorul Şi-a ridicat mâinile, binecuvântându-i pe ucenici, iar pe când îi binecuvânta S-a înălţat la cer (Luca 24, 51), în timp ce un nor L-a făcut nevăzut pentru ochii lor (Faptele Apost. 1,9). Adeseori Dumnezeu le-a vorbit oamenilor din nor, fenomen prin care se manifestă energiile divine, menite să reveleze prezenţa Divinităţii, dar să o şi ascundă.

Ucraină, Te renaști... de Sergiu Bespalco

Ucraină, Te renaști... de Sergiu Bespalco, satul Stălinești
Ucraină, te renaşti, După anii ce-au trecut, Azi, în zilele de Paşti, De noi Domnul a ştiut. A râvnit demult poporul, Spre bine, libertate, Astfel năzuind să fie, Cu credinţă şi dreptate, La răscruce ne aflăm, În prezentul tulburat, Şi ce cale apucăm, Depinde de noi – neapărat.	E greu s-o i-ai de la-nceput  Trecând prin multe greutăţi, Dar speranţa mai persistă, Să trecem de dificultăţi, Ca şi pasărea fenix, Ce din cenuşă s-a renăscut, Te vei renaşte, Ucraină, Şi vei uita pe totdeauna de trecut. La un viitor luminos, Sperăm noi, cei ce am visat, Să devină ţara noastră, Un rai pe pământ – mult aşteptat.

      Ucraină, Te renaști... de Sergiu Bespalco

Temă de meditaţie: Păharul

Temă de meditaţie: Păharul

Un bărbat distins, care obişnuia să bea în fiecare dimineaţă un păhărel cu ţuică, se opri la cârciumă şi ceru să i se dea păhărelul – porţia obişnuită din fiecare zi. La acel moment în apropiere era un om sărac şi zdrenţăros, care i-a zis:

– Onorate domn, a-ţi permite unui tovarăş nenorocit să bea cu dumneavoastră?
Bărbatul se simţise jignit de îndrăzneala arătată de beţiu şi-i răspunse cu asprime:

– Eu nu obişnuiesc să beau cu vagabonzii.

– Prietene, n-ar trebui să fiţi aşa de mândru, – i-a răspuns vagabondul.

– Vreau să vă spun că şi eu sunt dintr-o familie nobilă ca şi dumneavoastră. Am primit şi eu o bună educaţie înainte de a începe să beau. Eram şi eu la fel de onorat. Iar acum luaţi

Oaspetele divin de Zinaida Smochină-Rotaru

Oaspetele divin de Zinaida Smochină-Rotaru

Venise noaptea. O noapte de vară. Crângul părea adormit, dar din când în când o adiere de vânt clătina încet copacii. Chiar şi păsările dormeau, şi satul era scufundat într-un somn adânc. Predomina o linişte totală şi doar la o casă ferestrele erau luminate. La masă stătea un bărbat aplecat deasupra Bibliei. El citea şi simţea prezenţa divină a celui, care a murit pe cruce pentru păcatele noastre şi care a spus: «Şi iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul lumii».

Se părea că glasul venea din cer şi stătea de vorbă cu ucenicul său. Era ceva neobişnuit, minunat, preamăreţ...

Muzeul „Maximilian Hacman” din Oprişeni, prezentat la Cernăuţi

Sf. Paști - Biserica din Costiceni (20 aprilie 2014) (Video)

Sf. Paști - Biserica din Costiceni 

(20 aprilie 2014)

Cuvântul adevărului a participat la proiectul „Mesaj pentru tânărul de azi”

Ziarul „Cuvântul adevărului” a participat la proiectul 

„Mesaj pentru tânărul de azi”

Recent, în piaţa centrală a oraşului Noua Suliţă, s-a desfăşurat o campanie de colectare a mesajelor pentru tinerii de azi, bazată pe voluntariat. 

În contextul în care tinerii din ziua de azi au nevoie de îndrumare mai mult ca oricând din partea societăţii civile şi din partea generaţiei părinţilor lor, Asociaţia Tinerilor pentru România, a cărui partener media este ziarul raional „Cuvântul Adevărului”, a lansat proiectul internaţional „Mesaj pentru Tânărul de Azi”.

Cum un copil mic l-a pedepsit pe un răufăcător mare

Cum un copil mic l-a pedepsit pe un răufăcător mare

 Într-un mic sat din raionul Hliboca, trăia un bărbat de vreo 30 de ani, căruia îi plăcea să facă rău la multă lume. Îşi alegea victimele printre oamenii cei mai neputincioşi - bătrâni singuratici, copii, persoane bolnave... Într-o seară l-a întâlnit în calea sa pe un tânăr invalid şi l-a bătut crunt. În altă zi, văzând că un consătean şi-a lăsat motocicleta pe toloacă, a pândit când nu era nimeni pe aproape şi a scos tot ce se putea din ea. Nu trecea zi ca acest nătărău să nu pricinuiască pagube oamenilor cumsecade.

Casa lui se afla pe un deal, unde locuiau mai mulţi oameni credincioşi. Nu avea cine să-l pedepsească pe răufăcător, căci acei credincioşi considerau că numai unul Dumnezeu este judecătorul oamenilor. Acel netrebnic avea casă nouă, dar fără fântână în curte. Aducea apă de la un vecin credincios, într-o vară, fiul acelui vecin a primit cadou de la taică-său o bicicletă. De mare bucurie, băiatul nici n-a mâncat în acea zi, ci s-a dus să se plimbe cu bicicleta. Când l-a răzbit foamea, a rezemat bicicleta de gardul de la drum şi a intrat în casă să mănânce. Chiar atunci vecinul răufăcător venea după apă. Şi după cum îi era năravul, n-a putut trece nepăsător pe lângă bicicleta copilului. El a răsturnat-o şi s-a aşezat pe ea cu toată greutatea sa. Tocmai când băiatul a deschis portiţa, vecinul s-a ridicat de pe bicicleta distrusă.

Tatăl i-a spus fiului amărât că Dumnezeu îl va pedepsi pe acest om rău. Dar copilul nu era dispus să aştepte până îi va face Dumnezeu dreptate. El vroia ca vinovatul sau taică-său să-i cumpere altă bicicletă. Aşa cum toţi infractorii sunt şi mincinoşi, vecinul s-a jurat că n-are nici o vină.

Băiatul, înţelegând că nimeni n-are de gând să-i cumpere altă bicicletă şi nici dreptatea lui Dumnezeu nu poate să aş­tepte, a hotărât să se răzbune singur. Dar cum? Mai întâi, a început să se roage la Dumnezeu cu mare evlavie ca să-i dea înţelepciune pentru a-şi pune planul în aplicare. Tot timpul liber, copilul îl urmărea pe vecin, observându-i fiecare mişca­re. Stând ascuns după gard, băiatul a observat că răufăcătorul merge întotdeauna numai pe partea dreaptă a drumului. Un detaliu important e că acel drum era îngust şi, din cauza ape­lor ce se revărsau primăvara, ajunsese cu un metru mai jos de grădinile oamenilor. Iar iarna, când viscolea, zăpada se aşeza uniform, drumul devenind la nivelul grădinilor sau chiar mai sus de acestea. Folosindu-se de aceste împrejurări, băiatul a săpat în zăpadă o groapă pe partea dreaptă a drumului, pe unde trebuia să meargă omul rău, purtând pe umeri coromâsla cu căldările pline. Deasupra a pus crengi şi le-a acoperit cu un strat de zăpadă, ca să nu se observe şi s-a pus la pândă. Când bărbatul s-a prăbuşit în groapă, iar apa din căldări l-a scăldat bine, băiatul a intrat mulţumit în casă.

Dar şi tatăl copilului a avut dreptate, căci adevărata pedeapsă a venit mai târziu de la Dumnezeu. Răufăcătorul a trecut la cele veşnice la vârsta de numai 43 de ani, adeverindu-se spusele Bibliei că oamenii sângeroşi şi vicleni nu vor ajunge nici la jumătatea vieţii lor.

Toate acestea nu sunt poveşti, ci o istorie adevărată, auzită chiar de la micul copil de odinioară. Acum el este om în toată firea - cuminte, cinstit şi milostiv.

Maria Sucevan-Şotropa,

Costiceni, raionul Noua Suliţă

Sursa: Zorile Bucovinei - № 26, 7 mai 2014

Imagine: desenegratuite.blogspot.com

În Noua Suliţă locuiesc 113 combatanţi celui de-al doilea Război Mondial

În raionul Noua Suliţă locuiesc 113 combatanţi celui de-al doilea Război Mondial (1 mai 2014)

       Cu cât mai mult se îndepărtează în timp luna mai a anului 1945, cu atât mai mult se micşorează numărul participanţilor la acţiunile militare în cel de-al doilea Război Mondial.

În raionul Noua Suliţă, potrivit datelor de la 1 mai 2014, locuiesc 113 combatanţi.

Vă prezentăm numele veteranilor de război, care locuiesc în raionul Noua Suliţă:

oraşul Noua Suliţă - Nadia G.Baev, Serafim P.Botezat, Vasili N.Bezduşnâi, Mâcola I.Guţan, Ivan M.Zubcov, Tatiana F.Chisliţin, Constantin M.Chisliţin, Petro C.Covalschi, Abram Ia.Crupnic, Valerian F.Soculschi, Ivan A.Surdu, Mendel I.Trahtenberg, Nina F.Costenco, Alexandra P.Agratina, Oleg P.Cuzneţov;

satul Bălcăuţi -Dionisie A.Bodian, Gheorghe F.Gaidei, Deonisie V.Sainciuc;

satul Berestea - Alexandru A.Lâsenco
satul Boian - Bagrad M.Zaharian;
satul Vancicăuţi - Antonie A.Vladâcian, Vladimir D.Calancea, Grigorie N.Covotar, Mihail A.Calancea, Alexei I.Moscal, Teodor L.Saca, Vasile N.Antoniev, Ion S.Roman;
satul Dinăuţi - Vasile I.Istrati, Ion F.Pilip;
satul Draniţa - Ion I.Martinson;
satul Jilovca - Anton L.Gusan;
satul Costiceni -Vladimir D.Bilic, Serghei F.Cuşnir, Andrei E.Nicorici, Grigorie D.Stanciu
satul Coteleu - Ivan G.Burlaca, Dimitrie V.Danciuc, Ivan P. Scripnic;
satul Mălineşti - Ivan S.Vântu, Pantelei I.Chiorescu;
satul Mămăliga - Vladimir S.Sâniusâc, Arhip M.Scorocârja, Vladimir N.Tanas, Pavel Ia.Cordunean, Galina A.Melniciuc, Vasile I. Rusu;
satul Marşinţi - Petru Gh.Dascal, Gheorghe G.Popescu;
satul Nesvoia - Artemii V.Golovca, Mihail G.Savca, Serghei A. Toporeţ, Teodor Gh.Bodnar;
satul Podvirna - Ivan S.Verjac, Ivan P.Ternoveţchi, Ivan V.Babin, Victor I.Gurali;
satul Rângaci - Ilie S. Palamari, Vladimir D.Pocaniuc, Iurie V. Nazarii, Ivan V.Voloşciuc, Pavel A. Ungurean, Iosip A.Şerşun;
satul Ridchivţi - Ivan T.Melniciuc;
satul Răchitna - Nicolae A.Vasiliciuc, Dimitrie N.Roşca, Porfir D.Iacobeţ, Vasile E.Cvasniuc, Gheorghe G.Popov, Nicolae P.Hrab;
satul Sloboda - Nestor V.Golea, Ilie I.Cudriaşov, Porfir I.Bilous;
satul Stălineşti - Dimitrie F.Bureac, Ion V.Chirco, Ion F.Lunga, Ştefan G.Rusnac, Ştefan D.Ceban, Nicolae S.Barbacar, Mihail Ia. Rurac, Nicolae G.Pocitar, Ion A.Solomca;
satul Stroeşti - Ilie D.Melnic
satul Tărăsăuţi - Gheorghe V.Bezuşca, Vasile Gh.Chelea, Mihail G.Moscal, Alexandru I.Pleşco, Gheorghe A.Ruscan, Leontie I.Rusu, Nicolae S.Ţâganesco, Vasile G.Ştiopu, Mihail P.Bezuşca, Gheorghe N.Chelea, Leon Gh.Priutesa, Gherasim S.Ţâganescu;
satul Toporăuţi - Vasile S.Gherasim, Petru V.Ilaşciuc, Nicolae A.Snigur, Ştefan I.Tomaşciuc, Constantin S.Elencic, Petru Gh.Cristiuc, Dimitrie D.Pavlenciuc, Teodor I.Stincovâi;
satul Forosna - Dimitrie S.Lungu;
satul Cerlena - Procopie V.Lungan, Chiril C.Mandiv, Vasile D.Mitea, Pavel E.Vântu, Mihail T.Cabancea;
satul Cernauca - Gheorghe V.Coteleu, Dimitrie I.Tovcaci;
satul Scerbinţi - Evdochia P.Râbalca.

Întâlnire cu veteranii celui De-al Doilea Război Mondial la Școala din Costiceni (7 mai 2014)

Luna mai - luna dedicată lui Ion Vatamanu

Luna mai - luna dedicată lui Ion Vatamanu

Să-mi repete graiul, chipul,
Peste ani şi peste vreme,
Într-o umbră, într-o urmă
Ce-am lăsat-o în poeme.

La 1 mai a.c. Ion Vatamanu ar fi împlinit 77 de ani. Spunem ar fi împlinit, dacă vârsta poeziei sale n-ar fi fost una mereu tânără în căutare de ideal şi frumos. Coborând din munţii Bucovinei, Ion Vatamanu a fost un deschizător de drumuri în poezia românească, un inovator şi un cavaler al metaforei. 
       În fiecare an ziua de 1 mai este o dată însemnată, care nu se poate trece cu vederea. Ion a fost nu numai un poet renumit, dar şi o persoană de o rară frumuseţe sufletească. Dumnealui cu adevărat e mândria noastră, ne-a proslăvit satul, neamul, şcoala, care din anul 1997 îi poartă numele pe bună dreptate.

Ion Vatamanu a fost atât de mult al pământului şi atât de mult al oamenilor de la ţară, până la ultima bătaie a inimii. S-a cam grăbit cu traiul, trecând în lumea celor drepţi, dar ne-a lăsat ca amintire poezia sa melodioasă. Casa părintească, de unde şi-a luat zborul spre dimensiunile creaţiei, se află vizavi de şcoală.

Acest colţişor de inspiraţie mereu va păstra suflarea poetului prin cărţile apărute în anii lui de viaţă şi după moarte.
S-a născut Ion în Bucovina
S-a născut Ion în Bucovina
Plai slăvit în versuri şi în cânt,
De aici i se trage rădăcina,
Din pământul acesta blând şi sfânt.
Ion a fost ca o frunză,
Ce s-a desprins din copac,
Vântul l-a mânat departe
De-al lui iubit meleag. 
Cât de mult tânjea poetul
După Ţara lui de Fag,
Nu-şi uita el nici măicuţa,
Care-l aştepta în prag.
El a fost, dar nu mai este,
S-a revărsat din versul lui
Un izvor de dulci cuvinte
În matca pământului.
Ion – poet bucovinean
Şi-a iubit portul şi graiul,
Şi-a cântat străbunul neam,
Scumpa baştină şi plaiul.
A scris poeme frumoase,

A plecat şi ne-a lăsat,

Versuri şi gânduri duioase,

Despre al nostru mândru sat.

El s-a stins subit din viaţă

Ca frunza ruptă de pe fag,

Ca un scurt apus de soare

Pe al nostru drag meleag.

Vatra părintească

Vatra părintească

Mereu îi duce dorul,

Iar măicuţa bătrână

Plânge şi suspină.

Un fecior ea a avut

Şi pe acela l-a pierdut,

Moartea nemiloasă

L-a răpit de lângă casă,

Şi a rămas biata în tristeţe,

Fără sprijin la bătrâneţe.

Plânge ea sărmana,

Că fecior nu mai are,

Iar faţa-i brăzdată

În lacrimi de sare.

Zinaida Smochină-Rotaru

Poetul și savantul Ion Vatamanu a fost omagiat la Costiceni

Poetul și savantul Ion Vatamanu a fost omagiat la Costiceni

In memoriam de Deomid Savca Dormi, Ioane Vatamane, Pilda-Ți arde-n licăriri; Fie-Ți țărâna ușoară În mormânt, sub trandafiri. Noi cu Tine-n gând și-n suflet Și-ndrumați de Fapta Ta, Scumpă ni-i Făgăduința, Nicicând nu te vom uita. Chipul Tău senin și firav, Ci-i cu cartea-ntruchipat, Îi îndrumă spre lumină Pe bravii elevi din sat.

În anul 2014 se împlinesc 77 de ani de la nașterea regretatului poet și savant Ion Vatamanu. Ilustrul fiu al localității Costiceni, s-a născut la 1 mai 1937 și, cât i-a fost îngăduit să trăiască, până la 9 august 1993, a lăsat urmașilor o mulțime de lucrări și fapte formidabile, înzestrându-şi biografia cu o imensă activitate culturală, științifică și politică ce va dăinui peste veacuri. Poetul le-a dăruit consătenilor un pic de veşnicie, şi-a îndeplinit  pe deplin datoria față de meleagurile natale, unde s-a format ca personalitate, lăsând generației viitoare o imensă comoară literară.

În semn de recunoștință și dragoste pentru activitatea lui Ion Vatamanu, în incinta Școlii Medii de cultură generală din localitatea Costiceni s-a organizat o manifestate culturală, dedicată regretatului poet. Cu aleasă mândrie, organizatorii solemnității, profesoarele Valentina Colac și Luiza Carp, în conlucrare cu bibliotecarele Serafima Corețcaia și Viorica Stanciu, au oferit celor prezenți un minunat program cultural, consacrat lui Ion Vatamanu. Printre oaspeții mult stimați au fost prezenţi directoarea școlii Nelea Muntean, poetesa populară Zinaida Smochină-Rotaru, foștii profesori, Deomid Savca și Victoria Botezat, profesorii actuali, elevi și alți oameni de bună credință.

Elevele claselor a 7-a și a 10-a au adus elogii limbii române, fiecare rostind cuvinte de laudă și recitând versuri ale poetului comemorat. Emoţii deosebite a generat prezentarea unui film documentar realizat de profesoara de limbă și literatură română Luiza Carp, care evocă mărturiile și amintirile lui Ion Vatamanu. Printre secvențele video am urmărit cu entuziasm interviul mătușii Marioara (mama scriitorului), care povestea cu lacrimi în ochi despre copilăria și pasiunile fiului ei. Din cauza vârstei înaintate, dumneaei nu a fost prezentă la manifestare. Sărmana bunicuță stătea tristă pe un scăunaș din curtea ei înverzită. Dorul îi frânge întruna inimă după fiul care s-a stins prematur din viață. După încheierea programului, un grup de elevi și profesori au vizitat-o pe venerabila măicuţă a poetului, exprimându-i recunoștință și mulțumiri. Printre lacrimi ea le-a povestit:

- Așa-i viața, noi trăim greu! Să nu vă rușinați pe poezii, rușinați-vă de lucruri rele, iar de cele bune să nu vă rușinați. Trăim vremuri cumplite, s-o ferească Dumnezeu pe Ucraina de război, am știut ce-i asta, am trecut și eu prin foc și foamete. Când venea la noi Ion, ne povestea despre războiul cela blestemat din Moldova, a mers acolo pentru a-i susține pe polițiștii moldoveni. Când a ajuns acolo mașina cu care venise era găurită,ședea lângă soldați în tranșee. Eu, ca fiecare mamă, aveam grijă, îl întrebam de ce te-ai dus acolo în Transnistria? El îmi răspundea: „Mamă cum să nu merg? Deputații șed în parlament numai pentru bani, mâncare și băutură, am mers să văd ce se întâmplă în țară, că nu mi-i indiferentă soarta țării”.

Pe tot parcursul vieții, Ion Vatamanu a promovat cu statornicie limba maternă, obârșia strămoșeasca, valorile umane. S-a încadrat activ în toate sferele culturale, științifice și politice ale Republicii Moldova, devenind făclie vie a redeșteptării poporului său.

Sergiu Barbuţa