Ziua Națională a României celebrată la Cernăuți (28 noiembrie 2021)

Victimele Foametei din anii 1946-1947, comemorate la Cernăuți

În data de 21 noiembrie 2021, la sediul Societății pentru Cultura și Literatura română în Bucovina „Mihai Eminescu” din orașul Cernăuți, au fost comemorate victimele Foametei din 1946-1947, organizate de regimul totalitar-comunist în Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța.

Societatea „Golgota” a românilor din Ucraina, condusă de dl Vasile Rauț, cu prilejul Zilei comemorării jertfelor foametei și represiunilor politice, marcate în Ucraina la 22 noiembrie, a organizat o masă rotundă.

La eveniment au fost prezenți mai mulți reprezentanți ai mediului asociativ al românilor din regiunea Cernăuți, dar și urmașii celor ce au avut de suferit în urma gravelor crime staliniste.

În cadrul mesei rotunde celor prezenți a fost demonstrat un documentar realizat de Vasile Rauț, despre mărturisirile supraviețuitorilor foametei. Documentarul poate fi vizionat în subsolului acestui text.

În Basarabia, pe parcursul perioadei foametei între 1946-1947, dar şi în prima jumătate a anului 1948, au murit din cauza înfometării între 250.000 – 300.000 oameni, majoritatea deceselor au survenit în urma distrofiei. Totodată, în timpul foametei, au fost înregistrate numeroase cazuri de canibalism.

Cauzele foametei din anii 1946-1947 este seceta din toamna anului 46, dar mai mult politica dură a regimului sovietic, colectările obligatorii de cereale

Valea Prutului

Zinaida Smochină-Rotaru, poeta care a încântat generații întregi de copii români din regiunea Cernăuți

Cântăreața Maria Iliuț a înregistrat un CD de muzică folclorică

Cunoscuta cântăreață Maria Iliuț, Artistă a Poporului din Republica Moldova, supranumită privighetoarea Bucovinei, conducătoarea Ansamblului etnofolcloric „Crenguța de iederă” de la Universitatea de Stat din Moldova, a înregistrat în ultima perioadă un CD de muzică folclorică intitulat „Mândru mi-i portul și jocul”, relatează MOLDPRES.

Solicitată de agenție, Maria Iliuț a menționat că CD-ul cuprinde 20 de cântece interpretate de ea și ansamblul sus-numit. 

„Am înregistrat cântece de joc, de viață, umoristice, satirice, care nu sunt înregistrate de alți interpreți, dar ele există în popor. Este vorba de piesele „De ai bărbat băutor” (satiric), ”Cât am fost nevastă bună”, ”Tot mi-o zis mămica me”, acesta din urmă fiind interpretat în duet cu Nicolae Gribincea. Cu Ansamblul ”Crenguța de iederă” am înregistrat cântecele ”Nu gândi, bade, că-mi placi”, ”Busuioc de la icoane”, ”Am venit cu drag la voi”, ”Bată-vă, neveste, bată!”, ”Cât am fost la mama fată”, ”Pădurice de stejar”, ”Eu mă duc, mamă, de-acasă”, cântece de pahar (”Asta-i seară, seară, seară”), un cântec cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai – ”Are mama patru frați” ș.a.”, a precizat cunoscuta interpretă.

În perioada pandemiei, Maria Iliuț împreună cu Ansamblul etnofolcloric „Crenguța de iederă” a avut concerte în sud și în nord, în centru, adică, în întreaga țară, la Cluj, România, la Cernăuți și în alte localități. Au cântat la sărbătorile noastre naționale. Recent, ea a realizat un videoclip la un cântec de recrut – „Pe marginea păduricii”, și un videoclip cu cântece despre tradiții și obiceiuri.

Maria Iliuț s-a născut la 23 februarie 1955 în satul Crasna, raionul Storojineț, regiunea Cernăuți, Ucraina. În 1978-1984 și-a făcut studiile la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău. Începând cu anul 1983 este solistă în Ansamblul etnofolcloric „Tălăncuța”, formațiile „Ștefan Vodă” și „Busuioc moldovenesc”. A condus studioul folcloric de la Palatul de Creație al Copiilor din Chișinău. În prezent este lector superior la Facultatea de Arte Frumoase a Universității de Stat din Moldova, unde conduce Ansamblul etnofolcloric „Crenguța de iederă”, pe care l-a întemeiat și care deține titlul de Colectiv-model din R. Moldova.

A colaborat cu orchestrele de muzică populară ”Lăutarii”, „Mugurel”, „Folclor”, „Joc”, ”Căruța”, Orchestra Fraților Advahov, cu Mihai Amihalachioaie, Gheorghe Banariuc, Petre Neamțu, Gheorghe Șevcișin, Nelu Laiu și alți muzicieni. A înregistrat mai multe cântece populare la Radio Moldova, precum „Bătuta ca la Crasna”, ”Sus la munte la munșel”, ”Iertăciune”, ”Mamă, câte fete ai”, „Bătrâneasca”, „Busuioace nu te-i coace”, „Cântă, cuce, că ți-i bine”, ”Pierderea ciobănașului”, ”Bucovină, ce-ai pățât...”, ”Zice lumea că nu-s bună”, ”Huțulca”, ”Crenguță verde de brad”, „Sus pe munte cade bruma”, „Doamne, doamne, greu e dorul”, „Bucovină, plai cu flori”, „Cât am fost la mama me” ș.a.

Este laureată a Festivalului-concurs internațional al cântăreților români de pretutindeni de la Drobeta-Turnu-Severin, 1989, a Concursului „Cântați cu noi” de la Chișinău, 1989, a Festivalului folcloric național „Șezătoarea” de la Fălticeni, 1992, și a Festivalului-concurs al cântecului păstoresc „Miorița” de la Târgoviște, 1996. A întreprins mai multe turnee în Cipru, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Spania, Turcia și în alte țări.

Maria Iliuț a fost distinsă cu Diploma de Excelență a Consulatului General al României la Cernăuți, cu premiul ”Inima de aur” pentru promovarea folclorului autentic (2007), Premiul ”Potcoava de aur” pentru creativitate, măiestrie profesională și prezență constantă în topul melodiilor populare (2010), cu Premiul ”Isidor Burdin” al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, pentru promovarea valorilor culturale naționale prin intermediul festivalurilor naționale și internaționale (2019). Este membră a Uniunii Muzicienilor din Moldova și a Societății Culturale București-Chișinău. În 2020 i s-a conferit titlul onorific ”Artistă a Poporului”.

Eroii basarabeni care au luptat în Primul Război Mondial, comemorați la Pol-Vancicăuți

Cu lacrima Sfintei Născătoare, o Mamă își așteaptă fiul

Răscoliri prin secolul de iubire al Mărioarei Vatamanu