![]() |
În octombrie 1497, în timpul campaniei regelui Ioan I Albert împotriva Moldovei, oastea lui Ștefan cel Mare a învins armata polonă în confruntarea cunoscută drept Bătălia de la Codrii Cosminului (26–29 octombrie 1497). Expediția polonă, declanșată sub pretextul unei campanii anti-otomane, s-a transformat într-un conflict direct cu Moldova, după asediul nereușit al Sucevei și retragerea armatei regale pe un traseu diferit de cel convenit.
Potrivit cronicilor și cercetărilor istorice moderne, înfrângerea suferită în pădurile Cosminului a fost severă. Estimările variază: unele surse indică pierderi de câteva mii de oameni, în timp ce alte lucrări — inclusiv sinteze academice contemporane — avansează cifra de aproximativ 10–11.000 de morți și dispăruți în cursul bătăliei și al retragerii haotice spre Liov (Lwów). De asemenea, artileria polonă ar fi fost pierdută în mare parte. Evenimentul este consemnat atât în cronica lui Jan Długosz (pentru contextul relațiilor moldo-polone), cât și în relatările ulterioare ale lui Maciej Stryjkowski.
Amploarea dezastrului a rămas vie în memoria poloneză prin proverbul: „Za króla Olbrachta wyginęła szlachta” („Pe vremea regelui Olbracht a pierit nobilimea”), expresie atestată în tradiția istorică polonă și analizată în literatura de specialitate privind mentalul colectiv al nobilimii din secolele XV–XVI.
La 76 de ani după bătălie, în 1574, cronicarul Maciej Stryjkowski a vizitat locul bătăliei. El menționează existența unei movile mari și a unor resturi osoase putrezite. Relatarea sa constituie una dintre puținele mărturii directe despre starea câmpului de luptă în secolul al XVI-lea.
În secolul al XIX-lea, istoricul și publicistul Kazimierz Władysław Wójcicki a readus în atenție acest loc într-un articol publicat la 23 ianuarie 1864 în revista ilustrată Tygodnik Ilustrowany. Textul era însoțit de două xilogravuri realizate după desenele artistului F. Schnage, reprezentând „monumentul și biserica ridicate pe locul tradițional al înfrângerii”.
Pe prima gravură apare inscripția:
„POMNIK KLĘSKI NA WOŁOSZCZYŹNIE za Jana Alberta r. 1498.”
Traducere în română: „Monumentul înfrângerii în Țara Valahilor (n.r: Moldovei) pe vremea lui Jan Albert, anul 1498.”
Imaginea înfățișează un turn de piatră cu bază pătrată, ridicat în trepte, prevăzut cu o nișă arcuită la bază — probabil un monument comemorativ amplasat pe locul presupusei gropi comune.
A doua gravură poartă legenda:
„Cerkiew wołoska, stojąca w miejscu gdzie rycerstwo polskie poniosło klęskę r. 1498.”
Traducere în română: „Biserica valahă, aflată în locul unde cavaleria polonă a suferit înfrângerea în anul 1498.”
Este reprezentată o mică biserică rurală, cu acoperiș de stuf și turlă simplă, înconjurată de cruci de piatră. Toponimul notat pe gravuri — Kozhin — corespunde satului Valea Cosminului de astăzi, în regiunea Cernăuți.
Gravurile publicate la Varșovia în 1864 constituie, până în prezent, singurele imagini cunoscute ale turnului de piatră, dispărut ulterior. Biserica, cu hramul „Sfântul Arhanghel Mihail”, a continuat însă să existe și este menționată în cercetările privind patrimoniul istoric local.
Sergiu Barbuța (Valea Prutului)
![]() |

