Sănătate fără doctori - Revista „Natura”

Sănătate fără doctori

În lume există multă durere. O parte din această durere este dată de diverse îmbolnăviri şi accidente producătoare de boală. Medicii, farmaciile, laboratoarele, asigurările de sănătate pot ajuta când se întâmplă aceste lucruri. Se pot da şi sfaturi utile de prevenire a bolilor. Dar sănătatea noastră, în esenţă, nu depinde de toţi aceşti factori. Sunt persoane care nu au niciodată nevoie de medici, pastile şi asigurări de sănătate, deşi în lumea de azi aceste persoane sunt tot mai rare. Pentru că există astăzi un ciudat paradox: mai multe medicamente, mai mulţi medici, mai multă ştiinţă medicală, mai multă cheltuială
pentru sănătate, dar mai mulţi bolnavi. Înseamnă că pe undeva, în stilul de viaţă, oamenii comit mari greşeli, comparativ cu înaintaşii noştri. Oamenii au progresat în anumite domenii, dar pe de altă parte, oamenii devin şi victime ale unor boli produse de acest progres, de civilizaţie. Au apărut o mulţime de boli noi. Creşte îngrijorător numărul de cancere, boli psihice, bolile cardiovasculare, diabetul, bolile cu transmitere sexuală.

Mai mulţi bani pe medicamente decât pe mâncare

Farmaciile înghit tot atâţea bani cât magazinele alimentare. În rândul pensionarilor, dar uneori şi în rândul celor mai tineri, ucigaşul nr. 1, boala cardiovasculară face ravagii. Firmele de medicamente profită, întrecându-se unele pe altele în oferte. Se cheltuie enorm pentru reclamă, fiecare firmă oferindu-ne medicamentul cel mai nou, mai bun (şi mai scump).

Sumele mari de bani cheltuiţi pentru medicamente nu curmă suferinţa, numărul îmbolnăvirilor, incapacitatea de muncă şi pensionările de boală. Oamenii zilelor noastre se bazează pe tehnică, nădăjduiesc în medici buni, se bizuiesc pe pastile. Dar nu aceştia sunt cei mai importanţi factori ai sănătăţii. Aceştia pot doar „cârpi” după ce răul s-a produs. Sănătatea depinde de alţi factori, mult mai simpli şi foarte la îndemâna noastră.

1.Sănătatea depinde de alegerile pe care le facem

Date ştiinţifice confirmă că alegerile pe care le facem şi deciizile pe care le luăm oră de oră, zi de zi, an de an, determină în mare măsură starea sănătăţii noastre, bolile de care suferim şi deseori chiar momentul în care vom muri. Atunci cand alegem să acţionăm într-un fel nesănătos, ar trebui să ne gândim că pentru acest lucru o să plătim neapărat un preţ. Sănătatea presupune întotdeauna un preţ. Dacă plătim la început, preţul este mai mic, dar după aceea el poate ajunge enorm de costisitor.

2.Sănătatea depinde de pacea sufletului

Mâniile, certurile, supărările, îngrijorările, nemulţumirile, invidia, resentimentele, neiertarea şi multe alte sentimente negative sunt răspunzătoare de marea majoritate a bolilor noastre. Se estimează că aceste emoţii negative pot produce peste 60% din bolile de care suferim.

Toţi oamenii, mai ales după o anumită vârstă tânjesc după confort, armonie şi linişte sufletească. Oameni epuizaţi de alergări, agitaţie şi stres, îmbolnăviţi de supărări şi nemulţumiri îşi dau seama de deşărtăciunea tuturor ambiţiilor omeneşti şi nu mai găsesc sens în nimic. Aceşti oameni trebuie să ştie că „Sufletul nostru nu îşi poate găsi adevărata linişte decât în Dumnezeu”.

3.Sănătatea depinde de moralitate

Există nişte valori sau standarde morale promovate de credinţa creştină, esenţa lor fiind cele 10 porunci. Rolul lor este acela de „barieră” împotriva răului pe care oamenii ar putea să şi-l facă unii altora. Dar în ziua de azi se promovează „eliberarea” de Dumnezeu şi de sub principii creştine. „Evadarea” înspre stiluri de viaţă lipsite de Dumnezeu, poate fi comparată cu „evadarea” unui tren din „limitele” şinelor sale. Înafară, nu este libertatea, ci mai degrabă dezastrul cu toate bolile, dezamăgirile, depresiile, chinul fizic şi moral.

4.Sănătatea depinde de cumpătare

Nu este uşor de răzbătut într-o lume ca a noastră. Suntem înconjuraţi de atât de multe lucruri, deşi practice avem nevoie de atât de puţine în existenţa noastră efemeră. Există supraproducţie în toate domeniile. Prea multă informaţie, prea multe haine, prea multă mâncare, prea multă distracţie şi chiar prea multe medicamente. Există o ciudată creştere a numărului de bolnavi, proporţional parcă, cu invenţia a tot mai multe medicamente. Se întâmplă acest lucru deoarece omul crede că pastilele ar putea rezolva consecinţele unor alegeri greşite şi a unui stil de viaţă greşit. Este greu de străbătut lumea aceasta aglomerată, dar secretul stă în a şti să alegi. A şti să alegi şi să ai tăria să refuzi. Să refuzi mereu excesele, comportamentele de risc, să alegi întotdeauna simplitatea, decenţa şi cumpătarea.

5.Sănătatea depinde de mişcare şi o viaţă activă până în ultima zi a vieţii

Dumnezeu ne-a creat cu mâini, picioare, un sistem osos, muşchi, inimă şi minte pe care să le folosim activ. Organele care nu sunt folosite se atrofiază, se înţepenesc, se înconjoară de ţesut grăsos şi ajung să ne creeze multe probleme. Pentru o viaţă armonioasă este nevoie să trăim responsabil şi activ, să transpirăm adeseori, chiar dacă ne-am permite să ducem o viaţă deplină de odihnă. Nici un om, care vrea să trăiască sănătos, nu este scutit de efort fizic şi adesea de sudoarea frunţii. El poate să aleagă să nu transpire, să mănânce cât vrea, să se odihnească în permanenţă, dar consecinţele, obezitatea şi bolile ce decurg de aici nu întârzie să apară.

6.Sănătatea depinde de ce şi cât mâncăm

Există foarte mulţi bolnavi astăzi, comparativ cu două-trei decenii în urmă. Sunt atâţia oameni dependenţi de reţeta compensată! Ce schimbare a produs acest număr crescut de îmbolnăviri? Schimbarea majoră în viaţa oamenilor este supraalimentaţia şi alimentaţia nesănătoasă ( urmate de sedentarism şi stres). Oamenii trebuie să reînveţe să mănânce mai puţin, sănătos şi mai simplu. Stilul greşit de alimentaţie afectează şi va afecta grav sănătatea copiilor noştri.

7.Sănătatea depinde de credinţă

Credinţa în Dumnezeu şi învătătura creştină trăită în mod autentic ar trebui să ne conducă către o viaţă simplă, un trai decent, multă cumpătare, o viaţă activă, hărnicie, pace, iubire, înfrânarea poftelor (se include şi pofta de a mânca prea mult).

Revista „Natura” - №6. Iunie 2014