Un român din
Cernăuţi de şapte decenii
se ocupă de creşterea porumbeilor
Cernăuţeanul Vasile Ţurcan, originar din
raionul Hliboca, de şapte decenii se ocupă de creşterea porumbeilor. Aceste
păsări l-au însoţit chiar şi în armată. Îi ţinea în podul clădirii, unde se
afla tipografia ziarului militar. Profesia lui civilă, de linotipist, i-a prins
bine şi la cătănie. Avea timp să îngrijească şi de porumbei.
Slobozit la vatră şi venind la Cernăuţi,
domnul Vasile Ţurcan s-a angajat la tipografia regională, devenind unul dintre
cei mai buni linotipişti. Decenii la rând a cules în metal
materialele care erau incluse în paginile ziarului „Zorile Bucovinei”. S-a pensionat în anii 80, în preajma unei adevărate „revoluţii poligrafice”, gând masivul linotip a fost înlocuit cu calculatorul.
materialele care erau incluse în paginile ziarului „Zorile Bucovinei”. S-a pensionat în anii 80, în preajma unei adevărate „revoluţii poligrafice”, gând masivul linotip a fost înlocuit cu calculatorul.
La pensie octogenarul Vasile Ţircan
continuă să se ocupe cu creşterea porumbeilor şi a iepurilor. Mai are şi o
livadă, şi o grădină frumoasă. „Omul
trebuie să muncească, căci altfel îşi pierde cele mai bune calităţi”, se
arată a fi convins domnul Ţurcan şi regretă că acum nu are puterile şi
sănătatea de cândva. „Anul acesta am
vândut mai mult de jumătate din numărul porumbeilor pe care-i întreţin. Vă spun
sincer, parcă mi s-a rupt ceva din suflet. Atât de mult m-am obişnuit cu ei.
Mi-au rămas vreo patruzeci de porumbei şi dacă starea sănătăţii nu-mi va
permite, voi fi nevoit să mă despart şi de aceştia”, spune columbofilul cu un
oarecare regret.
Cea mai bună specie de porumbei a i-a
adus în Bucovina cu mulţi ani în urmă din Rusia. „În Rusia sunt specii minunate de porumbeii, în schimb columbofilii
noştri sunt mai pasionaţi. Şi nu numai a noştri. Sunt prieten cu columbofili
din Rădăuţi, România, din Chişinău. În capitala Moldovei am participat chiar la
o expoziţie de porumbei. Bunii mei cunoscuţi din Rădăuţi deseori am poposit la
mine în drum spre regiunile de Est ale Ucrainei – Harkiv, Doneţk, Lugansk.
Duceau încolo porumbei de poştă pentru a le da drumul. Aceştia în două zile se
întorceau din nou acasă. Cu cât timpul parcurgerii distanţei de peste o mie de
kilometri, cu atât mai de preţ sunt consideraţi porumbeii.
Nici
nu-mi vine să cred că acum în Estul Ucrainei se duce război. Oamenii, în loc să
se ocupe cu munca paşnică, i-au arma în mână pentru a jefui şi a-şi satisface
ambiţiile. Oare ce poate fi mai scumpă decât viaţa omului şi cerul paşnic spre
înălţimile căruia se avântă asemenea păsări minunate, cum sunt porumbeii?!”, conchide
interlocutorul meu.
La îndemnul jurnalistului cernăuţean
Vasyl Babuh, domnul Vasile Ţurcan a scris o carte de sfaturi pentru tinerii
columbofili. Să sperăm că ea se va bucura de popularitate, fiindcă neapărat vor
sosi şi timpuri paşnice, simbolul cărora este porumbelul.
Vasile
Carlașciuc (BucPress)
0 Comentarii