Zicători și Cuvinte vechi românești din județul Suceava (1905)

Zicători și Cuvinte vechi românești din județul Suceava (1905)

culese de S. Mihăilescu

Îi urluit de tot - Nu-l ajută creieru din cauza beției.

Urluială - Păpușoi, orz sau ovăz măcinat pentru animale.

M-am ciondănit; M-am luat la cioandă – A se certa cu cineva pentru nimicuri fără a-și spune vorbe grele.

S-au luat de gâlceavă -Un început de ceartă.

S-a stârnit gâlceavă - S-au stârnit vorbe de sfadă.

Nu mai tolocăni atât; Ce mai hodorogești; Tot troncănește într-una? - Nu mai vorbi degeaba: nu mai spune minciuni.

Vorbe fără șart - Vorbe fără înțeles.

Umblă șuvăind - A merge cu pas nesigur, a se clătina.

Umblă cu șopârcâlele – Spune minciuni.

Vorbește în tâlcuri - Vorbește cu rost.

Trage mâța de coadă - Năcăjeşte pe cineva.

Îi purtat şi-n ciur şi-n veșcă - Îi deprins cu năcazurile, om necăjit.

Om lascav - Om bine dispus, voios, vesel.

Om guraliv - Bun de gură, vorbește bine.

L-a dus, unde-a dus surdu roata şi mutu iapa - L-a dus departe.

De-o azvârlitură de băț – Nu departe.

I s-arată la o uliță strâmtă o teste de ciomege - Poate să mănânce bătaie (cum umblă).

Îi deprins ca viermele-n hrean, degeaba li-i da-n morcov, că nu-i pieşte; moare. -  Îi deprins în mizerie, nu cu trai mai bun.

A-ngenunchiat - I-a slăbit picioarele.

A-nbrâncat de tot - A slăbit, a sărăcit.

Şede pe brânci - Şede cu faţa-n jos.

Şede tologit - Şede lungit jos.

S-a burzuluit vremea - Nouri şi vânt după timp frumos.

S-a burzuluit lumea - S-a revoltat oamenii.

Nu te sborşi - Nu te mânia pe mine.

Sborşit la cap - Părul rădicat în sus; în neregulă.

Îi borsoleşte - Îi freacă; îi face masaj.

Îl mozoleşte - Îl mestecă-n gură fără să-l roadă.

Numa a mozolit cămeşile - Spălate rău; nefrecate să iasă murdăria.

L-a crâmpoțit - L-a rupt în bucăți

Ce te mai înbăloreşti? - Vorbește vorbe neplăcute (triviale).

S-au telciuit amândoi – S-au întovărășit.

Trăiesc ca mâța cu câinele - Trăiesc rău.

Trăiesc ca câinii prin gard - Se tot sfădesc, duc trai rău.

De cât cu urâtu-n casă, mal bine cu boala-n oase - De cât s-ar mărita după unul urât, mal bine după unu frumos, măcar c-ar ciomăgi-o.

Mai bine a-ntinge-n sare şi s-a uita la soare, de cât a-ntinge-n unt şi s-a uita-n pământ - Mai bine sa mărita după unu sărac dar frumos, de cât după unu bogat şi urât.

Mi-a mâncat inima din mine - Când cineva l-a năcăjit peste măsură.

Mi-a rupt inima, mi-a ars inima, mi-a fript inima - Scârbă mare.

Ce te uiţi la un zăbălos ca acela - La unul urât la faţă şi murdar.

Târlă - Locul unde se închid oile, unde stau vitele.

Târla satului - Femela depravată în sat.

Loc târlit -  Loc gunoit.

Târlomată - Fărmături de gunoaie; din care mai pot alege vitele de mâncare.

Își bate giamburu - Umblă numai după ștrengării şi petreceri.

Crancăi - Flăcăi ce umblă chiuind, cântând, hârjonindu-se pe ulițele satului.

Umblă creangă - Umblă când la unu, când la altu şi nu-şi cată de treburile lui.

Umblă lelă - Umblă aşa fără nici un capăt şi nu face nimic.

Umblă frunza frăsinelului - Umblă pe la petreceri, nu-și cată de treabă.

O onanie - O ființă scârnavă (urâtă fizic şi nedezvoltată).

Pricopsit - A pățit rău ceva.

Pripăşit - Un animal sau om străin, alipit pe lângă cineva şi nu se dă dus.

Farfară - Nu ţine secretele; divulgă.

Badraganie - O bolfă; Îmflătură pe corp.

Şi-a dat în pârtie – S-a dat la treabă, s-a făcut om de treabă în urma unei pedepse.

L-a pus în cofă - Unul a răpus cu argumentele pe altul,

L-a pus la talpă - Unul a întrecut cu afacerile pe intrigantul său, l-a răpus în lupta politică.

Îi am la taşcă - L-am prins cu ceva şi-l dau de gât când voi vrea.

L-am prins de nas - L-am mituit cu ceva, de numai zice nimic.

A luat o năframă - A luat o ocară. „Ai căpătat o năframă”? Ai căpătat cinste dacă te-ai dus cu minciuni.

Şede într-o râlă - Şede într-un cot.

Tulit; a tulit-o la fugă - A fugit repede pe ascuns.

Tulearcă - Căciulă mare şi veche. Ia-ţi tulearca de pe cap ! Ia-ţi căciula de pe cap.

A cotozit mămăliga - A mestecat-o rău, de-i cu boțuri prin ea. —

Cotozală - mămăligă rea.

Tufleşte - Bagă mult cu dea sila.

Înfulică - Mănâncă cu poftă

Pufăie - Suflă în foc să se aprindă.

Foltea - Mare în pântece, nesățios.

Fosăie - Respiră pe nas, mai cu samă când doarme cu gura închisă.

Fornăie - Respiră cu zgomot pe nas.

Fornălală - Omul care vorbește pe nas.

Horăie - Respiră greu, cu zgomot pe gât (în laringe).

Înhapă - Ia cu lăcomie şi mănâncă, să nu-l apuce altu de dinainte; zicătoarea „Înhapă ca lupu”.

Înhaţă - Smuncește și ia la dânsul ceva.

Hăcuie - Taie mărunțel ceva.

Făcăluit - Fasole făcăluite; mestecate cu lingura până le-a fărmat şi făcute ca un sos gros.

Aburcă - Ajută cuiva a ridica o greutate în spinare.

Tăbârceşte - Singur se necăjește să ridice o greutate în spinare.

Icneşte - Un gemăt scurt scos de durere.

Hlizăşte - Râde așa nu din toată inima; se mal zice hlizitură, celui

ce tot râde mai la toată nimica.

Nu te zăhăiesc - Nu-ţi tot face pretenții.

Jordie - O nuia de bătut băieții obraznici în casa părintească.

Jbârc - Carne vânoasă.

Nu te mădări - Face mofturi la mâncare, ori când îi poftit la cinste.

A făcut o poznă - o șotie, o isnoavă; a făcut o greşală.

Labă - Picioru câinelui, a ursului, a lupului, a mâței. Se mai zice ca insultă pentru un om că are labe ca de urs. Şi când ameninţă pe cineva cu palma: „Mă! când ț-oi da o labă amuş, ai să asculţi ţincu pământulul ş-ai să auzi câinii urlând în ceri”.

Străşnicie - mai cu samă vremea rea de afară; ploaie cu grindină şi tunete, de te ia groaza.

Bălţit - O funie Întinsă sau o ață.

Vrâşte - Dungi de diferite culori pe la lăicere.

Gârtan, femenin gârtancă. Om robust şi gros în gât. Oamenilor de la munte cu deosebire li se zice gârtani. Cel de la șes îi strigă: „Măi gârtane, mă!”

Ogrinji - Resturi din plantele de nutreț, rămase în iesla vitelor.

Halotcă - Femeie depravată. Termen de ocară pentru femei și fete; femeie de moravuri ușoare

Pocitură - Ființă pocită; momâiață; monstru.

Poghirc - Om mic la stat.

Ogârjit - Om slab şi încovoiat de spinare.

Lung de mână, îl chişcător - Are nărav de a fură.

Bobletic – Prost, bleg, nătărău, Lent, lin, domol; care se mișcă domol; cu mișcări leneșe.

Trăgănează - O prelungește, o amână de azi pe mâine.

Tindăgeşte - Încurcă vorba la cercetare.

Tândală- Nu-i de soi bun.

Îi huiduit de toţi - Alungat, persecutat.

Parcă-i cu peri de lup - Huiduit, dușmănit.

Are gât de lup şi pântece de popă - Cel lacom, ce tot răpește munca altuia.

Gogeşte, cârăgeşte - Bolnav de o boală nu prea grea.

Stohneşte - Stă pe loc cu boala.

Şede troinic - Doborât de boală la pat.

Horcoteşte - Respiră greu; cu hârcâială-n gât.

L-a-nbrobodit, l-a-nhobotat (hobotu miresei). L-a captivat, l-a atras; de nu se mai dă dus.

I s-au pus puhoielele pe ochi - Nu şi vede dreptu lui.

I-a chicat (căzut steaua) - De acum îl rău de el.

Şi-a mâncat luminarea cu tot cu feştilă - Şi-a pierdut cinstea.

Îi vin multe chicuşuri - Are multe venituri.

A păţit cinstea mâței la oala cu smântână - A păţit ruşine; găsindu-l incorect.

Colacu nu-i acui-i menit, ci-i acui-i mânâncă - Un lucru păstrat pentru cineva şi vine vremea de se dă altuia.

Îi strânge cu uşa, îl strânge-n chingi, îl strânge-n cleşte – Îl ajunge nevoia.

Leacu-i zamă de clopot, Leacu-i zamă de hârleţ - Moartea-i leacul.

Îi poartă Sâmbetele, îl poartă parastasele - Îi dorește moarte.

Îi milă ca țiganului de pilă - Nu-i cruță de loc.

Brânză bună în burduv de câine - Îi un rău.

S-a prichit – S-a grăbit şi n-a isbutit (reuşit).

Din coadă de câine nu mai faci sâtă de matasă - Din soiul rău nu mai faci om de treabă.

I-a tras un frecuş ţapăn - I-a dat o bătaie; aşa cam din grabă.

I-a dat o soponeală bună - O ocară moralizatoare.

Hei; băiete băieţele! la deal cu opintele şi la vale cu oprele - Răspuns celui mai în vârstă, tânărului ce se căina de povoara nedreptăților sociale.

I-a pus pecetea în frunte - L-a fixat bine, de-l cunoaște ori unde.

L-a potcovit bine; l-a boit; l-a încalţat bine - L-a înșelat cu ceva.

Învăluit cu năcazurile - Năcăjit.

Din zi, din noapte mă bat cu gândurile, ca apa cu malurile - Îngrijat tare de afacerile lui.

Multe am tras şi nu m-am ras, nici de asta nu m-oi tunde

Nu-mi grăi pleve - Nu-mi spune vorbe seci, minciuni.

L-a atins la rană; l-a pălit unde-l doare

I-a dat cu degetele la ochi

A stricat-o la gât – S-a pierdut încrederea.

Au înpuţit brânza. S-au dezbinat de tovărășie.

L-a juguit bine - L-a deprins, l-a supus.

Hocnit - Pe loc oprit să dea înapoi.

Ocnit - Sărat prea tare.

Horopsit - Persecutat.

M-am teleguit cu el – M-am servit cu el, aşa rău cum a fost.

Îi fără vlagă - Fără putere.

Vlăguit - Obosit, slăbit de muncă.

Umblă teleleu - Umblă fără nici o treabă.

O dusă ș-o venită ş-o vreme prăpădită - A umblat în zadar.

I-a croit v-o câteva tăujere pe spinare - I-a dat câteva ciomege.

Îi dă zăgnete - Foc de surcele ațâțat în gura cuptorului după ce a dat pâinea în el.

Hardughie - Clădire mare.

Ia un spânzurat îl - Zburdalnic, neastâmpărat.

Porc gros de obraz - Care se bagă peste munca altuia, nu-i modest.

Colţol - Care încolțește cu vorba, se tot pune de pricină.

Face fălci - Se îngrășa. Care de la o vreme nu se dă supus.

Face gât - Se găsește cu cap şi se opune cu vorba.

Face tărăbou - Face răscoala.

Face zurbavă - Stârnește gălăgie între mulțime.

Îi gros în ceafă - Om bogat, cu influență.

Îi de cel ce bate brânza în garafă şi întinge pe din afară – Om zgârcit.

Flenduros - Om sărac.

Dupuros - Murdar, rău îmbrăcat, nepieptănat; cu păru încâlcit.

Mizgă - Seva plantelor, glodul în urma unei ploi, când îi lunicuş.

Îi gâdilă la inimă - Îi vorbește lingușire pentru a-l atrage.

Îi şuchet - Îi aspru, nebunatic de rău.

Îi şui; îl tuiş; n-are toate grăunţele în cap - Cam nu în toate mințile; nu-şi dă seamă ce face.

Îi hututui - Nu mai vorbește dulce, ci tot ho și țio.

Îi lăliie - Femela care merge pas larg şi legănat.

Îi cu toane – N-are statornicie; câte odată face mult, alată dată nimic.

Îi cam într-o parte - Cam prost.

Îi berechet - Şiret, înşală pe alţii.

Îi şicher - îi beat.

Îi zârghit - Îi sărit din minte.

Îi ţanţoş - Îi mândru şi merge pieptos.

Îi vântuit - Nebunatic.

Furtunatic - Acum bun, acum rău.

Pişicher - Om şiret, priceput la şmecherii.

Pehlivan - Care tot ea în râs pe altul; care spune braşoave de râd alţii.

Îi bârzoi - îi ștrengar.

Buduhoală - O boală rea, molipsitoare.

Troahnă - Boală cu dureri în întregul organism

Şede trolnic - Bolnav la pat şi nu mânâncă nimic.

Tot mal trohneşte; Cârăgeşte; Gogeşte - În convalescență.

Ciulihoale - Sperietoare. Se mai zice şi unei ființe slute la chip şi port (îmbrăcăminte; de-i om).

Hulbureşte - Tulbure, să se amestece grosu din fundu vasului, cu partea lichidă de deasupra.

Hulpav - Căutătură (privire) speriată.

Hulchit - Recolta care din cauza multor ploi a crescut prea mare fără legătură bună la spic. 

Cloarsă - Cuţit vechii şi netăios.

Se clorsăeşte - Se scarpină pe trup.

Borhftie - Neplăceri ale organelor digestive. 

Borhăit - Răscolit.

Merge horţiş - Merge dea curmezișul. 

Hoarţă, horţog - Car vechi, stricat. 

Umblă morţiş după ea - Amorezat de ea. 

Ugilit - Umilit.

Zoleşte - Cămăși spălate cu leșie şi sopon.

Straşnic om - Cumplit, voinic, fioros.

Ponosit - Uzat, lucru învechit.

I-a găsit ponoase - I-a găsit greșeala

I-a cătat cotleţe - I-a cătat pricină; să-i găsească greșeala.

I-a cătat nod în papură. I-a cătat pricini; să-l învinuiască pe nedrept.

Îi gâtruit - Trecut prin muncă şi foamete.

Zămorit - Nu bine hrănit.

Nu te sprehui - Nu te scutura peste vasul cu apă sau peste mâncare.

Bleotocăreşte - Copiii mici când încep a strica cuvinte de învățătura.

Dupurluit - Pasărea smulsă de pene sau o oaie cu lâna smulsă de pe ea.

Cotrobăit - Caută ceva făcând hodorog. Cotrobăie cu lingura prin oale [căutând carne].

Zoit - Spălat rău, de a rămas murdărie în urmă.

Zoi - Apă plină de murdării.

Leşiet - Spălat cu leşie (apă de pe cenușă)

Un fleac - Ceva de nimic. 

S-a înecat ca țiganu la mal - Când aproape să scape, sta în năcazuri.

Uitit - Uită ce mai are de făcut.

Hârmuită - Neașezat în regulă hainele pe corp sau alte lucruri.

Stropşit - A răcnit la dânsa cu sfadă multă şi a amenințat-o.

Smuncită - Iute la vorbă, la treabă şi de cele mal multe ori greșește.

Zghihuită - Zburdalnică din cale afară. Se mai zice sprehuită, spânzurată.

Ghiloseşte. Se spală pe faţă, pe corp, prea mult, frecându-se cu sopon.

Irosit - S-a prăpădit lucru în zadar.

Istovit - S-a sfârșit. Istovit de muncă.

Bletogit - Vestejit.

Crâncedă - Carne nefriptă bine.

Pârpâlit - Nefript bine, necopt bine.

Tricolici. Băieții mici și obraznici.

M-am pospăit - Am mâncat puțin pentru a alunga foamea.

Zatocinit - Pedepsit cu foamea.

Hlobanat - Zguduit, clătinat. 

Se hâțână - Se clătină încetișor.

Se dă huţa - Scrânciobul copilăresc.

Haldău - Argat boieresc la vite.

Hălăciugă - Amestecătură de oameni mulți, chiaburi cu calici la un loc.

Hrubă - Bortă pe sub pământ, peșteră. 

Târşitură - Copii obraznici și nerușinați. 

Târşi - Copăcei tineri și crengoși, care cresc la răritură. 

Chelfăneală - Bătaie trasă cuiva; mal mult cu tras de cap. 

Hitcăit - Ocărât şi alungat ca pe un câine.

Hojma - Într-una. 

Hojma trec pe aici - Întruna trec pe aici. 

Hojmalău - Om mare la trup și cu mintea copilărească. 

Un cobos - Om bolnăvicios, care tot tușește.

Culese de S. Mihăilescu

Revista Șezătoarea

Anul XII, volumul IX, nr. 11-12.

Fălticeni, ianuarie-februarie 1905.