Cea mai veche Biserică de lemn din România – Biserica lui Dragoș Vodă

Cea mai veche Biserică de lemn din România – Biserica lui Dragoș Vodă

Legenda spune că oştenii lui Ştefan cel Mare au reuşit, într-o singură noapte, să mute de la Volovăţ la Putna şi să reconstruiască cea mai veche biserică din ţară, ridicată în urmă cu 665 de ani de Dragoş Vodă, primul voievod al Moldovei.

Puţini ştiu că, pe lângă mănăstirea construită de Ştefan cel mare, supranumită „Ierusalimul neamului românesc” şi chilia lui Daniil Sihastru, în localitatea Putna se găseşte unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din România, dar şi din Europa. Este vorba biserica de lemn din cimitirul comunei, cea mai veche biserică de lemn din România şi una dintre cele mai vechi clădiri din lemn din întreaga lume. Având hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, lăcaşul de cult
este cunoscut şi ca Biserica de lemn Dragoş Vodă.

Construită de Dragoş Vodă, mutată de Ştefan cel Mare

Legenda spune că biserica ar fi fost construită la Volovăţ, în perioada lui Dragoş Vodă. Conform tradiţiei, aici ar fi fost chiar îngropat primul voievod al Moldovei. Cea mai veche menţiune în scris a legendei se regăseşte în „Letopiseţul” lui Nicolae Costin.

„Înţeles-am şi noi den oameni bătrâni, lăcuitori de aicea den ţară, cum să trage cuvântul den om în om, că o biserică de lemnu la Olovăţ, să fie făcută de Dragoş-vodă şi acolo zic, să fie îngropat Dragoş-vodă. Şi aceia biserică de lemnu au mutat-o Ştefan-vodă cel Bun, de o au clădit la Mănăstirea Putna, unde stă până acmu. Iară pe locul bisericii acei de lemnu, la Olovăţ, Ştefan-vodă au zidit biserică de piatră”, scrie cronicarul în „Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 şi de la 1709 la 1711”.

Când a fost construit biserica?

Atât tradiţia, cât şi determinările ştiinţifice par să stabilească faptul că biserica are o vechime de peste 650 de ani. Ieromonahul Putnei, Sevastian Georgiescu, scria, în 1853, în manuscrisul ”Descriere pentru biserica din satul Putna, numită mănăstirea veche a Putnei care acum ca parohialnică eclezerisească”, că biserica ar fi fost construit în 1353. Jumătate de veac mai târziu, Dimitrie Dan afirma că lăcaşul de închinare ar fi fost construit în 1346.

Probe analizate dendrocronologic în universitatea suedeză Lund au fost datate de profesorul Hans Liderson între anii 1399-1402, dar cu menţiunea că lemnul a fost tăiat cu 50-60 de ani înainte. Aşadar, tocmai în perioada descălecatului lui Dragoş Vodă.

Mutată şi reconstruită într-o singură noapte

Conform legendei, biserica construită de Dragoş Vodă la Volovăţ a fost mutată la Putna în timpul lui Ştefan cel Mare, pentru a servi ca loc de închinare în timpul construirii Mănăstirii Putna. Ieromonahul Putnei Sevastian Georgiescu consemnează că „pe la anii 1468, Ştefan-voievod cel Mare au adus-o de la Volovăţ şi au clădit-o aice în Putna, unde şi până în ziua de astăzi stă”.

Tradiţa locală spune că oastea lui Ştefan cel Mare a transportat şi reconstruit biserica într-o singură noapte, voievodul cercetând-o şi închinându-se la altarul ei chiar în zorii zilei următoare.

Cea mai veche parte a bisericii de lemn se păstrează în jumătatea de răsărit. Lemnele vechi prezintă semne de numerotare, folosite la desfacerea şi mutarea bisericii. Biserica de lemn medievală se distinge prin bârnele de stejar legate în cheotori cu dinte ascuns. Aspectul formal iniţial se poate reconstitui în cea mai mare parte şi apare sub forma unei mici capele împărţită în numai două încăperi, un naos şi un altar.

La 1778 lăcaşul este modernizat şi transformat în biserică parohială. Atunci au fost adăugate absidele laterale pentagonale şi pronaosul, a fost reparat acoperişul, s-a înlocuit catapeteasma şi s-a refăcut iconostasul, s-au scos stranele vechi şi s-au făcut altele noi. Ultima etapă de construcţie a avut loc în anul 1871, cân se pregătea sărbătorirea a 400 de ani de la ctitorirea Mănăstirii Putna de către Ştefan cel Mare, un eveniment care a mobilizat la Putna elitele culturii româneşti.

Abandonată de o sută de ani

Vechea bisericuţă de lemn a devenit însă neîncăpătoare pentru numărul din ce în ce mai mare de credincioşi. În 1900, cu bani sprijinul Fondului Bisericesc al Bucovinei, începe construcţia noii biserici parohiale, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”. Astăzi, biserica de lemn are rolul de capelă şi de muzeu.

Pericol de distrugere

Vechea biserică de lemn este ameninţată în prezent de mai multe pericole. Principalul pericol îl constituie insectele xilofage, printre care cariile, la care se adaugă putregaiul şi umezeala, care pătrund în lemn zi de zi. Monumentul necesită lucrări urgente de restaurare şi conservare. Ca urmare a faptului că Mănăstirea Putna este obiectivul principal, turiştii ocolesc în general biserica de lemn.

Din acest motiv, restaurarea bisericii şi a icoanelor este ignorată de autorităţi şi amânată din lipsa fondurilor.

Sursa: adevarul.ro