Semnele care prevestesc moartea în tradiția populară

Semnele care prevestesc moartea în tradiția populară.

Cum anunţă bufniţa, cucul sau pisica sfârşitul unei vieţi.

Încă din cele mai vechi timpuri, în diferite culturi, comportamentul anormal al animalelor şi păsărilor sau anumite vise erau considerate prevestitoare de moarte.

Cucuveaua a fost şi rămâne una din prevestitoarele morţii în diferite culturi ale lumii. Chiar şi romanii considerau cântecul acestei păsări nocturne ca find un semn de mare nenorocire.

Poetul Ovidiu spunea că: „Se preface într-o pasere urâtă, prevestitoare a unei scârbe mari, cucoveica (buha) leneşă care este    o    prevestire   îngrozitoare  pentru
muritori”.

La fel susţinea şi naturalistul Pliniu despre „funebra” cucuveică: „Un monstru nocturn care nu se aude cântând, ci numai gemând. De aceea, când se arată ea în oraşe şi mai cu seamă ziua, această împrejurare se consideră ca cea mai înfiorătoare prevestire”.

Bufniţa (cucuveica sau buha, cum i se spune în diferite zone) apare şi în versuri populare româneşti. Un bocet din zona Bucovinei are ca personaj negativ aceeaşi pasăre:

“Trage, trage, clopoţel,

Că-ţi mai vine-un sufleţel

trage, trage tot cu jale

Să se-audă până-n vale

Căci aşa s-a întâmplat

După cum a fost cântat

Cucuveica cobitore

şi de rău prevestitoare”.

În studiul etnografic “Înmormântarea la români” de S. Fl. Marian, au fost culese majoritatea semnelor considerate de românii din vechime ca fiind aducătoare/prevestitoare de moarte. Autorul preciza în cartea amintită: „Moartea rar când se arată oamenilor pe neaşteptate şi pe neştiute, ca să le curme firul vieţii, ci ea, după credinţa şi spusa românilor, totdeauna dă de ştire mai dinainte prin diferite semne atât neamurilor cât şi celui ce are să moară”.

Cele mai răspândite semne care prevestesc moartea:

* Cântecul bufniţei (cucuvea) mai ales dacă se întâmplă în miezul zilei şi aceasta se află pe casă sau foarte aproape. Tot moartea prevesteşte bufniţa care cântă aşezată pe pe poartă, pe cumpăna fântânii, pe graj, şură sau pe un copac din grădină.

* Cucul prevesteşte soarta omului funcţie de cum cântă. În străbuni se credea că întotdeauna vestea binele primul cântec din primăvară al cucului. După aceea, dacă auzi cântând cucul de-a drepta sau din faţă vesteşte răul iar dacă auzi cântecul cucului din stângă ori din spate e semn de moarte.

* Pocnirea neaşteptată a unor obiecte din casă: mese, scaune, paturi, lăzi, stâlpi de horn, şi pereţi, icoane, oglinzi sau pereţi

* Stricarea unor obiecte din casă fară ca cineva să le atingă: blide, oale, tigăi sau alte obiecte din casă din sticlă, lut, tuci etc.

* Când se deschide uşa singură

* Dezlipirea şi căderea tencuielii de pe pereţi

* Mieunatul încontinuu al pisicilor din casa unde se află un blonav. Der semenea, în Bucovina se crede că e semn rău dacă pisica moare instantaneu, fără a fi bolnavă

* Cântarea cocoşească a găinilor

* Mersul îndărăt sau retragerea vitelor în timp nepotrivit. De exemplu, când este luată mireasa în carul cu boi pentru a fi dusă la mire şi boiii de la car merg îndărăt

* Urletul câinilor, dacă acest lucru se întâmplă în bătătura casei unde se află un bolnav. Tot moartea o prevestesc şi câinii care sapă lângă stâlpul casei.

* Potrivit tradiţiei populare, dacă se aducă haite de câini în curtea în care nu este câine şi urlă cu toţii, prevestesc moartea în casa respectivă

* Apariţia pe mâini a unor pete negre care sunt buretoase e semn de moarte. Aceste pete, în Transilvania ori ţinutul Năsăudului se numesc „strelici”.

* Zbaterea unui ochi în mod repetat şi la intervale diferite de timp

* Când visezi pământ arat, gropi şi morminte proaspăt săpate, apă tulbure, lumânări stinse, vite tăiate sau când apare în vis un om în veşminte negre

* Dacă visezi că îţi cade un dinte e semn că moare un cunoscut. Cu cât doare mai tare dintele şi curge mai mult sânge, e semn că mortul îţi este mai apropiat

Sabina Ghiorghe