Semnele
care prevestesc moartea în tradiția populară.
Cum anunţă bufniţa, cucul sau
pisica sfârşitul unei vieţi.
Încă din cele mai vechi timpuri, în
diferite culturi, comportamentul anormal al animalelor şi păsărilor sau anumite
vise erau considerate prevestitoare de moarte.
Cucuveaua a fost şi
rămâne una din prevestitoarele morţii în diferite culturi ale lumii. Chiar şi
romanii considerau cântecul acestei păsări nocturne ca find un semn de mare
nenorocire.
Poetul Ovidiu spunea că: „Se
preface într-o pasere urâtă, prevestitoare a unei scârbe mari, cucoveica (buha)
leneşă care este o prevestire îngrozitoare pentru
muritori”.
muritori”.
La fel susţinea şi naturalistul Pliniu
despre „funebra” cucuveică: „Un monstru nocturn care nu se aude cântând,
ci numai gemând. De aceea, când se arată ea în oraşe şi mai cu seamă ziua,
această împrejurare se consideră ca cea mai înfiorătoare prevestire”.
Bufniţa (cucuveica sau
buha, cum i se spune în diferite zone) apare şi în versuri populare româneşti.
Un bocet din zona Bucovinei are ca personaj negativ aceeaşi pasăre:
“Trage, trage, clopoţel,
Că-ţi mai vine-un sufleţel
trage, trage tot cu jale
Să se-audă până-n vale
Căci aşa s-a întâmplat
După cum a fost cântat
Cucuveica cobitore
şi de rău prevestitoare”.
În studiul etnografic “Înmormântarea
la români” de S. Fl. Marian, au fost culese majoritatea semnelor
considerate de românii din vechime ca fiind aducătoare/prevestitoare de moarte.
Autorul preciza în cartea amintită: „Moartea rar când se arată oamenilor pe
neaşteptate şi pe neştiute, ca să le curme firul vieţii, ci ea, după credinţa
şi spusa românilor, totdeauna dă de ştire mai dinainte prin diferite semne atât
neamurilor cât şi celui ce are să moară”.
Cele mai răspândite semne care
prevestesc moartea:
* Cântecul bufniţei (cucuvea) mai ales
dacă se întâmplă în miezul zilei şi aceasta se află pe casă sau foarte aproape.
Tot moartea prevesteşte bufniţa care cântă aşezată pe pe poartă, pe cumpăna
fântânii, pe graj, şură sau pe un copac din grădină.
* Cucul prevesteşte soarta omului
funcţie de cum cântă. În străbuni se credea că întotdeauna vestea binele primul
cântec din primăvară al cucului. După aceea, dacă auzi cântând cucul de-a
drepta sau din faţă vesteşte răul iar dacă auzi cântecul cucului din stângă ori
din spate e semn de moarte.
* Pocnirea neaşteptată a unor obiecte
din casă: mese, scaune, paturi, lăzi, stâlpi de horn, şi pereţi, icoane,
oglinzi sau pereţi
* Stricarea unor obiecte din casă fară
ca cineva să le atingă: blide, oale, tigăi sau alte obiecte din casă din
sticlă, lut, tuci etc.
* Când se deschide uşa singură
* Dezlipirea şi căderea tencuielii de pe
pereţi
* Mieunatul încontinuu al pisicilor din
casa unde se află un blonav. Der semenea, în Bucovina se crede că e semn rău
dacă pisica moare instantaneu, fără a fi bolnavă
* Cântarea cocoşească a găinilor
* Mersul îndărăt sau retragerea vitelor
în timp nepotrivit. De exemplu, când este luată mireasa în carul cu boi pentru
a fi dusă la mire şi boiii de la car merg îndărăt
* Urletul câinilor, dacă acest lucru se
întâmplă în bătătura casei unde se află un bolnav. Tot moartea o prevestesc şi
câinii care sapă lângă stâlpul casei.
* Potrivit tradiţiei populare, dacă se
aducă haite de câini în curtea în care nu este câine şi urlă cu toţii,
prevestesc moartea în casa respectivă
* Apariţia pe mâini a unor pete negre
care sunt buretoase e semn de moarte. Aceste pete, în Transilvania ori ţinutul
Năsăudului se numesc „strelici”.
* Zbaterea unui ochi în mod repetat şi
la intervale diferite de timp
* Când visezi pământ arat, gropi şi
morminte proaspăt săpate, apă tulbure, lumânări stinse, vite tăiate sau când
apare în vis un om în veşminte negre
* Dacă visezi că îţi cade un dinte e
semn că moare un cunoscut. Cu cât doare mai tare dintele şi curge mai mult
sânge, e semn că mortul îţi este mai apropiat
Sabina
Ghiorghe
0 Comentarii