Cu dor de neam și cântec românesc... (sărbătoare folclorică la Crasna)

Cu dor de neam și cântec românesc...

(sărbătoare folclorică la Crasna cu participarea interpreților celebri de muzică populară din Ucraina, Republica Moldova și România)

Tradiția ortodoxă prevede încă două zile de sărbători după praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. La Crasna, unde datinile sunt respectate riguros, marţi a fost zi de sărbătoare. În după amiază trăsuri la care erau înhămaţi cai de rasă, cu fete şi flăcăi, gospodari şi gospodine, îmbrăcaţi toţi în straie naţionale, au pornit spre drumul ce duce spre muntele Munşel. În urma lor s-a format o caravană întreagă de limuzine, care nu puteau întrece căruţele din cauza drumului şerpuitor şi îngust ce urca spre creasta muntelui. La poalele lui, unde se întind păşunile până la geana pădurii, ce acoperă muntele, a fost improvizată o scenă, împodobită cu lăicere din lână şi cu ornamente specifice stilului bucovinean şi local, iar un mic generator acumula cu curent electric audio tehnica performantă. Crăsnenii explică laconic şi cu mândrie pricina evenimentului ce urma să aibă loc:
„Păi, s-a venit acasă Maria noastră”.

„Maria de la Crasna” este Maria Iliuţ, artistă a poporului din Republica Moldova. Pornind din Crasna, cu ani în urmă, la studii la Chişinău, ea devenit una dintre cele mai vestite interprete de cântece populare din Basarabia. Fenomenul Mariei Iliuţ poate fi uşor explicat prin fenomenul Crasnei. Or, fenomenul Crasnei este atitudinea grijulie faţă de zestrea spirituală a neamului, pe care crăsneanul o primeşte la naştere şi o transmite apoi urmaşilor. Şi aşa, din tată-n fiu, dăinuie aici frumoasele tradiţii populare româneşti, cântecul şi doina, hora şi sârba şi, desigur, neîntrecuta „Malancă”. Cu ea Crasna s-a proslăvit în întreaga lume. Acest fenomen al Crasnei nu l-a explicat în felul următor primarul orăşelului, Octavian Iliuţ:

– Cred eu că din cauza situaţiei geografice a localităţii noastre, care este situată la munte. Iar lumea de la munte e mai conservatoare: nu permite nimănui să se implice în ceea ce au avut moşii şi strămoşii noştri. Dacă cineva caută să le impună ceva, ei resping aceasta.

Maria Iliuţ, culegând laurii slavei la Chișinău, nu uită de izvoarele care continuă să alimenteze cântecu-i. Unele din clipurile sale au fost filmate anume la Crasna, pe pitoreştile plaiuri de munte, la stână şi cu prezenţa neapărată a buciumaşilor. Cei trei buciumaşi, prezenţi la actuala sărbătoare, au fost chemaţi să anunţe filmările unor subiecte noi pentru cânticele Măriei Iliuţ. Vestita interpretă i-a insuflat pe crăsneni să îmbrace costume naţionale  de zile mari şi să vină pe muntele Munşel, să fie prezentă la filmări şi să le dea un caracter cu adevărat popular. Graţie eforturilor depuse de Centrul Cultural Român „E. Hurmuzachi” din Cernăuţi, pe muntele Crasnei s-au adunat şi colective artistice din raionul Storojineţ, oameni de cultură şi intelectuali români  din întreaga regiune. Maria Iliuţ i-a avut ca invitaţi de onoare pe mai mulţi interpreţi de muzică populară din România şi Moldova, printre aceştia fiind Ion Paulencu, artist al poporului din Republica Moldova, şi tinerii Ilie Caraş şi Grigore Gherman din România, toţi originari din regiunea Cernăuţi. De pe scena improvizată în mijlocul plaiului alpin cu ierburi mirositoare Maria Iliuţ şi invitaţii săi au urcat cântecul popular românesc la piscurile pe care le merită, creând o sărbătoare de neuitat pentru mulţimea de admiratori ai talentelor lor, iubitori şi păstrători de datini şi tradiţii.

Artistul poporului din Republica Moldova, Ion Paulencu, care, de asemenea, îi place să filmeze datinile din satul său de baştină, Voloca, şi-a exprimat satisfacția spirituală care aduc asemenea clipe majore pentru fiecare cântăreţ:

– În asemenea clipe, cred eu, Maria Iliuţ s-a simțit extraordinar de înaripată, într-al nouălea cer de fericire, cum se spune în popor. Şi eu, la mine în sat, mă simt foarte bine lângă ai mei. Văzând atâta lume în strai național, ea nu poate să nu se bucure, să nu fie recunoscătoare acestor oameni. Este o cinste şi o onoare nu numai pentru ea, ci şi pentru întregul nostru neam.  

Vasile Carlaşciuc

Foto: Nicolae Hauca (Euromedia)

Video