Sfinxul din Bucegi – Una din enigmele Carpaţilor

Sfinxul din Bucegi – Una din enigmele Carpaţilor

Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Munților Bucegi, la 2216 metri altitudine, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.

Sfinxul din Munții Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2.216 m altitudine. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu asemănărea Sfinxului Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii eoliene (vântului). Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un  timp  foarte  îndelungat,
Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.

Din punct de vedere istoric și chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinități supreme din timpuri pelasge. Aspectul său omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate și putere, acest lucru fiind evidențiat prin fața proporționată, buze severe și bărbia voluntară. Pelasgii au fost locuitorii anteriori grecilor, triburile lor fiind răspândite în special în zona Mării Egee.

Mulți istorici merg până acolo încât spun că Marele Sfinx de la Giza, Egipt, este o copie a celui de pe platforma Bucegilor. Acest lucru se bazează pe niște asemănări care sunt mai mult sau mai puțin întâmplătoare, cum ar fi faptul ca Sfinxul din Bucegi are aceeași înălțime cu cel egiptean, de la Gizeh.

Asemănarea sa cu un Sfinx (dacă este privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său), cât și legendele și istoria locului, au făcut ca această formațiune geologică să devină o atracție turistică importantă.

Se spune că acest loc a fost centru energetic folosit pe vremuri de extratereștri, multe legende circulând prin părțile locului în acest sens. În imediata apropiere a Sfinxului se află o anume peșteră ce ar adăposti mistere energetice deosebite, ce fac atracția multor oameni pasionați de acest subiect. Alte zvonuri spun că tot aici ar exista o mină de uraniu, părăsită, ce nu mai este în funcțiune din al doilea război mondial. 

În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutâiului, etc.

Originea denumirii

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost pur și simplu fascinați de această minunăție a naturii. Ca drept dovadă stă mărturie cea mai veche fotografie ce are Sfinxul din Bucegi ca și personaj principal. Aceasta datează din anul 1900, când tehnica fotografică era abia la începuturile ei. Luând aceste lucruri în calcul, putem foarte ușor sǎ ne dǎm seama cât de importantă a fost această formațiune pentru vizitatori, dacǎ în acele condiții în care aparatele de fotografiat cântǎreau extrem de mult, a existat cineva atât de fascinate de aceasta, încât a fost interesat să transporte aparatele până la acea înălțime, pentru a o fotografia. Aceastǎ fotografie poartǎ numele de Babele din Caraiman. Prima denumire oficialǎ, ca și Sfinxul din Bucegi, dateazǎ din anul 1935 și a apărut într-un articol al publicației de profil a vremurilor respective ce purta numele de Buletin Alpin.

Astfel, odată ce această denumire a fost dată, a fost doar un pas până la a deveni oficială. A doua numire în acest sens a megalitului a apărut în Revista „România”, înființată de profesorul Alexandru Bădăuță (1901-1983), prozator, memorialist și eseist și unul dintre întemeietorii Oficiului Național de Turism (în 1936), el fiind deosebit de pasionat de acest subiect, a descris pentru prima oară acest megalit și l-a denumit „Sfinxul românesc”.

Accesul spre Sfinxul din Bucegi

Cea mai simplă cale de acces este cu Telecabina Bușteni – Babele, traseu ce are o lungime de 4350m, o diferență de nivel de 1235m și este străbătut în aproximativ 15 minute. Telecabina are o capacitate de 25 persoane. Cabana Babele este cea mai cunoscutǎ cabanǎ din zonă, ea având o capacitate de 108 locuri de cazare. Din Busteni, drumul de acces cǎtre Sfinx este foarte ușor de parcurs, deoarece vom întâlni o potecǎ marcatǎ cu un triunghi albastru pe vaile Urlătoarea Mică și Urlǎtoarea Mare până în apropierea cantonului Jepi. Acest traseu este recomandat doar pe timp de varǎ. Cu toate acestea, în comparație cu majoritatea regiunilor turistice montane unde avem parte de acces dificil, în ceea ce privește Sfinxul din Bucegi, vorbim cu siguranța despre acces relativ simplu, datorită noțiunii de platou, și anume Platoul Bucegi, unde este poziționat.

Apariții în filme

Sfinxul din Bucegi apare în filmul Dacii (1967), el fiind locul unde este jertfit Cotyso, fiul regelui dac Decebal (87-106 d.Hr).[3] Această moarte ritualică este inspirată din informațiile lui Herodot (c.484 - c. 425 î.Hr.) privind religia geților: trimiterea ca sol la Zamolxe a celui mai curat dintre tineri prin aruncarea în 3 sulițe, istoricii neștiind dacă această jertfă se mai aplica și în timpul lui Decebal.

În filmul Haiducii lui Șaptecai (1971), căpetenia de haiduci Anghel Șaptecai este prinsă de căpitanul de arnăuți Mamulos și dus pe hotarul țării, pe lângă formațiunile muntoase Sfinxul din Bucegi și Babele. În loc să-l ucidă, Mamulos îl trimite însă în Transilvania, amenințându-l că-i va ucide pe toți haiducii dacă Anghel se va întoarce în țară.