Masacrul de la Negrinți din vara anului 1921. 

Familia Moșanu și teroarea bolșevică din nordul Basarabiei.

În anii '20 ai secolului XX, județul Hotin a fost teatrul unor acțiuni violente și subversive comise de bande înarmate de bolșevici care operau în ținut. Aceste grupări criminale bine organizate, susținute de dincolo de Nistru, atacau frecvent gospodării izolate, parohii și sedii administrative din județ.

„Asasinatele se țin lanț, jafurile de asemenea, iar organele de poliție, insuficiente de altfel, se simt incapabile de a pune capăt acestor acte de brigandaj, care fac să ne gândim la întunecatele epoci ale Evului Mediu”, nota presa vremii.

Potrivit surselor, aceste grupuri erau formate în jurul unor nuclee de „instructori” bolșevici, organizați de Zakordot - biroul pentru infiltrare externă al Partidului Comunist din Ucraina Sovietică. Țintele erau alese cu precizie ideologică: clerici, funcționari de stat, învățători, proprietari, militari, negustori - categorii percepute ca opuse „regimului revoluționar”. Până în 1921, Zakordot organizase o rețea de unități de gherilă de mici dimensiuni, care traversau Nistrul pentru atacuri rapide asupra țintelor românești. Raidurile Zakordot din vara anului 1921 au dus la mai multe asasinate în localitățile Dăncăuți, Poiana, Rașcov, dar și la Negrinți.

Unul dintre cele mai brutale astfel de atacuri a fost cel asupra familiei Moșanu din satul Negrinți, relatat cu amănunte în ziarul „Dimineața” din 25 iulie 1921.

„În comuna Negrinți, județul Hotin, locuia familia lui Dimitrie Moșanu, proprietar și fost slujbaș, descendentă dintr-o venerabilă mlădiță de români basarabeni. Într-una din zilele trecute pașnica locuință a lui Dimitrie Moșanu a fost călcată de o bandă de tâlhari care s-a dedat la un adevărat masacru. Negreșit că scopul a fost jaful”, se relatează în ziar.

Conform ziarului, victimele directe ale atacului au fost:

-Dimitrie Moșanu;

-Nadejda Moșanu, soția sa, în vârstă de 38 de ani;

-Maria Moșanu, nepoata, în vârstă de 15 ani.

Toți trei au fost uciși cu brutalitate. 

Ceilalți membri ai familiei au fost răniți grav:

-Natalia Lucanova-Moșanu, fiica victimelor Dimitrie și Nădejde, în vârstă de 19 ani, care a fost străpunsă de baionetă la cap, la mână și mamela dreaptă;

-Maria Caminscaia - înjunghiată în piept și spate;

-Dimitrie Iosif Moșanu, nepotul de 18 ani - rănit grav la picior;

-Bătrânul Iulian Moșanu;

-Iosif și Elena Moșanu, părinții victimei Maria;

-Elisa Moșanu, fetiță de doar patru luni - ușor rănită de baionetă.

Un detaliu important, consemnat de corespondenții ziarului „Dimineața”, este că atacatorii nu s-au așteptat la rezistență familiei Moșanu. Deși luați prin surprindere, victimele au opus o apărare disperată. În confruntare, unul dintre bolșevici a fost ucis, iar altul rănit grav - detaliu care, în mod paradoxal, confirmă atât violența extremă a atacului, cât și curajul celor agresați.

„La lupta disperată, care s-a dus între victime și bandiți, unul dintre fioroșii criminali a căzut mort, iar altul rănit grav. Acesta din urmă a fost ridicat de tovarășii săi, spre a nu fi descoperit la primele cercetări ce s-ar fi făcut, fapt ce le-ar fi grăbit prinderea”, scrie Dimineața.

Aceiași sursă notează că răniții au fost transportați de urgență la spitalul din Hotin, sub supravegherea doctorului Braunstein, medic al garnizoanei. În același timp, autoritățile locale au luat măsuri de contracarare. Comandantul Companiei de jandarmi, polițistul orașului și directorul prefecturii din Hotin s-au deplasat la Cernăuți, pentru a primi instrucțiuni directe de la Comandamentul Diviziei a 8-a, „în vederea stârpirii periculoaselor bande care cutrieră întreg nordul Basarabiei”.

Potrivit ziarului, în aceeași an, un alt incident a avut loc în comuna Șirăuți, unde o bandă a jefuit și devastat casa preotului local. În acest caz, șeful de post al jandarmilor a reușit arestarea a șapte membri ai grupării, între care: Venedict și Kirîlă Bracarciuc, Nazarie Șlisarciuc, Eftimie Rădoi - toți din comuna Vlădișnea, Foca Rozar din Nădăbăuți, Vasile Ivașciuc și Serghie Kazaciuc - șeful bandei, rănit la mâini și picioare de focuri de armă, cu ocazia prinderii lui de către șeful de post.

Sub o escortă puternică aceștia șapte au fost depuși în arestul preventiv din Hotin.

Un alt atac, relatat în presă, s-a produs în comuna Cepănosa, unde locuința preotului a fost devastată în cursul nopții de o bandă de tâlhari, iar întreaga avere a acestuia a fost furată.

Istoria suferinței familiei Moșanu nu s-a încheiat în 1921. După ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică în 1940, rudele lui Dimitrie Moșanu au fost din nou loviți de represiune.

Dimitrie Moșan, fiul lui Iosif și nepotul supraviețuitor al lui Dumitru Moșanu, născut în 1903, cu studii medii incomplete și primar în perioada interbelică, a fost deportat în Siberia împreună cu familia sa. Decizia a fost emisă la 10 iunie 1941 de „troica operativă” a UNKGB din regiunea Cernăuți, în baza acuzației de „element social periculos”.

Soția sa, Alexandra Moșan (născută în 1907), țărană, a fost deportată ca membră a unei familii considerate „periculoase pentru noua ordine sovietică”. A murit în locurile de deportare din regiunea Tiumen, în Federația Rusă.

Au fost deportați și copiii lor:

Dimitrie Moșan, născut în 1927;

Tamara Moșan, născută în 1930 — ambii în calitate de „membri ai unei familii de elemente social periculoase”.

Toți au fost reabilitați abia după căderea URSS, în temeiul articolului 3 al Legii Ucrainei din 17 aprilie 1991 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Valea Prutului

Surse:

„Dimineața”, București, 25 iulie 1921, anul XVIII, nr. 5343

Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Khotyn_Uprising

Reabilitați de istorie. Regiunea Cernăuţi, vol. II (pag. 774). 2010