Legenda movilei „Turcului” din Costiceni

Legenda movilei „Turcului” din Costiceni
Unii istorici afirmă că „Movila Turcului din Costiceni” este o adunătură mare din pământ zidită încă în evul mediul de oștile răzășești ale Moldovei.
Se știe foarte bine că, în Evul Mediu nu au existat telecomunicații, scrisoarea trimisă prin „poșta medievală”, ajungea foarte greu adresatului. De aceea, pentru a proteja țara de inamici, căpetenia moldovenească a atunci a luat exemplu strămoșilor săi daci, hotărând să ridice din pământ, lemn și piatră, niște turnulețe primitive, dar eficiente pentru doborârea înaintării neprielnice.
Potrivit bătrânilor din sat, această movilă înștiința oștiile domnești de năvala inamicului. De exemplu: dacă satele și cetățile moldovenești erau atacate de hoardele tătare sau de către oastea otomană, paznicii movilei dădeau foc unei mari cantități de crengi și lemne uscate. Focul era atât de intens și vizibil întrucât cei de pe movila vecină observau flacăra și transmiteau știrea mai departe.
Bătrânii mai povestesc, că pe vremuri fiecare oștean încărca pământ cu coiful său, și-l zvârlea pe moșie pentru a o înălța.
O altă istorie a movilei o relatează etnologul basarabean (originar din satul Dumeni, comuna Costiceni) Tudor Colac. În cartea sa: „Ștefan cel mare și Sfânt - 500 ani de nemurire”, cercetătorul afirmă că denumirea movilei a rămas încă de pe timpurile când s-a bătut Ștefan cel Mare cu turcii la Cetatea Hotinului. 
Se spune că Vodă i-a fugărit pe turci înspre Prut, alții s-au înecat în apele Nistrului. Pe povârnișurile din stânga Prutului, acolo unde a fost până în secolul trecut moșia cu livada lui Burchevici, pe dealurile e se află chiar la hotarul satului Dumeni comuna Costiceni cu Șendrenii, turcii au fost nevoiți să îngroape bogățiile jefuite din satele românești de pe aici. Ca să cunoască unde le-au îngropat, turcii au înălțat niște movile în locurile acelea. Dar nu le-a fost dat să se mai întoarcă pe aceste locuri, fiindcă ostașii lui Ștefan i-au căsăpit pe toți.
De atunci încoace multe generații de căutători de comori tot sapă pe aceste locuri, astfel că nu au mutat din loc și movilele, și chiar dealul cu tot. Dar locuitorii din cele două sate până azi îi zic Dealul turcilor, din mare dragoste pentru vitejia domnitorului Moldovei Ștefan cel Mare. Fiincă aceste sate din Ținutul Hotinului dintotdeauna au fost sate românești, iar dealul ista se află taman deasupra Iezărului Alb.