Tezaurul de la Lehăceni de Teodor Balan

Ședința din 1 Mai 1938
Acum doi ani, deci primăvara 1936, țăranul Constantin Bumbac arând pe moșia lui Emerich Cercavschi din Lehăceni, județul Cernăuți, a scos din pământ cu plugul două vase puse unul în altul, din care au căzut monede. Intrigat de faptul acesta, a despărțit vasele și a constatat că în vasul mai mic de culoare neagră se găsește un număr mai mare de monede invălite intr-o stofă neagră. Monedele fiind ruginite, deci fără preț pentru el, țăranul Bumbac le-a predat pe toate stăpânului său.

Auzind aceasta, am plecat într-o Duminică cu mașina la Lehăceni, însoții fiind de d-l profesor Valerian Cudla, care ca și mine avea fot interesul ca tezaurul găsit să nu fie înstrăinat. Ajuns la fata locului am putut constata, că au fost găsite un număr de mai multe suie de monede, toate complet ruginite. Am cerut monedele pentru a le preda muzeului din Cernăuți. Menționez spre cinstea d-lui Cercavschi, proprietarul pământului pe care s-a găsit tezaurul, că am găsit la el toată înțelegerea pentru scopurile mele altruiste. Mi le-a dat pe toate, rezervându-și numai, spre amintire, un număr neînsemnat de monede.

Spălându-le cu acid clorhidric, am putut constata că e vorba de monede străine, polone și svedeze.

După un control mai amănunțit făcui ulterior, monedele au fost identificate.

Tezaurul se constituie din următoarele feluri de monede: 
295 șalăi de la regele polon Sigismund III din anii 1616-1627. Sunt cinci feluri, de astfel de șalăi: 1) șalăi polonezi cu acvilă, 2) șalăi polonezi cu stema în scut, 3) șalăi litvani cu călăreț, 4) șalăi litvani cu stemele unite, polonă și litvană, și 5) șalăi din Riga.
85 groși dela Sigsmund III din anii 1623 - 7, anume 36 groși poloni, 38 litvani și 21 din Danzig.
24 șalăi litvani cu călăreț dela Ioan Casimir din anii 1652-3.
550 șalăi de la regina svedeză Cristina bătuti în Elbing, Riga și Livonia, din anii 1634 - 52.
330 șalăi de la Gustav Adolf, bătuți în Riga și Elbing, din ani 1625-1634.
4 șalăi de la Carol Gustav din anul 1654 bătuți în Livonia și Riga.
50 șalăi prusieni de la Georg Wilhelm din anii 1625-1633. 5 șalăi de la Friedrich Wilhelm din anii 1653-54.
10 șalăi englezești de la Regele Carol II.
30 oboli din principatul Teschen din anii 1650-55.
Și în urmă 80 de diverse monede neindenlificabile.

Deci total 1463 monede, aparținând la 3 state. Cele mai multe sunt de aramă, numai un număr disparent e de argint.

Rămâne să ne dăm seama despre proveniența lor. Dacă ele sunt veritabile, atunci vor fi aparținut unui străin care întâmplător a petrecut la noi în țară, fie militar, fie civil. Le-a îngropat în pământ pentru a le salva, crezând că la o ocazie oarecare le va ridica și duce în țara sa, Dacă ele sunt falsificate, atunci vor fi fost bătute la Suceava cu menirea de a fi exportate în Polonia. Surprins la hotar, exportatorul, de frică, le va fi ascuns în pământ.

Contra autenticității lor vorbește materialul prost din care sunt făcute, și execuția lor, adesea rudimentară și neîndemânată. Dar și faptul că monede atât de diverse au fost găsite într-un mănunchi nu pare a întări autenticitatea lor.

Nu îndrăznim a ne da verdictul și lăsăm dezlegarea problemei altora, mai competenți decât noi.

Noi ne mulțumim că faptul că le-am salvat pentru muzeul din Cernăuți și exprimăm cu acest prilej mulțumirile noastre d-lui Cercavschi pentru dărușagul ce le-a făcut științei românești, recomandându-totodată specialei atenții a organelor administrative ale sfatului nostru.

Codrul Cosminului: Buletinul „Institutului de Istorie şi Limbă”/ 
Universitatea din Cernăuți; 1940.- An.10.- pag: 507-508

Comentarii

Activitățile noastre

Fototeca Valea Prutului (Fotografii Vechi)

Hărți vechi

Statistici

Free counters!

Parteneri media