Sunt murdari, nu aduc fericire, dar nu putem trăi fără ei
Trecând
pe lângă tarabele de la iarmarocul de Sânpetru, ca să nu vin acasă cu mâna
goală, am cumpărat un şirag de covrigi, ademenită de aroma lor apetisantă.
Vânzătoarea a luat bancnota de 20 de grivne, mi-a dat restul şi covrigii...
Desigur, pe toate le-a făcut cu aceeaşi mână, fără a-şi pune o mănuşă în timp
ce-mi servea marfa. N-am atras atenţie nici cum alţi vânzători de diferite
produse delicioase îşi deserveau clienţii în plină stradă. Numai după ce am
gustat dintr-un covrig, mi-am amintit de cele citite cu o zi înainte despre
bani ca focar de infecţie şi, mai ales despre agenţii patogeni ce-i
putem contacta de la grivnele noastre. În câteva secunde mi-au trecut prin minte numeroase boli ce pot fi contaminate de la bancnotele noastre naţionale - tuberculoza, antraxul, pneumonia, afecţiuni bacteriologice etc.
putem contacta de la grivnele noastre. În câteva secunde mi-au trecut prin minte numeroase boli ce pot fi contaminate de la bancnotele noastre naţionale - tuberculoza, antraxul, pneumonia, afecţiuni bacteriologice etc.
Deşi se spune că banii nu au miros,
murdărie au destulă - nu numai la sens figurat, adică cei ce curg pe căi necinstite,
ci şi în înţelesul foarte concret orice bancnotă este încărcată de impurităţi
periculoase sănătăţii omului. Analizele de laborator au arătat că bancnotele
ucrainene, componentele de bază ale cărora sunt bumbacul şi celuloza, formează
un mediu ideal de înmulţire şi răspândire a bacteriilor. Anul acesta, pentru
prima dată, valuta ucraineană a fost testată din punct de vedere al
conţinutului de microorganisme nocive. Pentru testare au fost luate bancnote
din locuri aglomerate - pieţe, puncte de schimb valutar, localuri de alimentare
publică. Rezultatele i-au uimit chiar şi pe lucrătorii laboratorului. Pe
fiecare bancnotă, în medie, au fost descoperite câte şase bacterii şi ciuperci
periculoase, generatoare de numeroase boli. Dar nici valuta străină nu s-a
dovedit a fi mai „curată” - pe bancnote de 100 dolari şi 50 de euro au fost
depistate câte 8 bacterii şi 7 ciuperci. Puţini ştiu că o mare parte din valuta
americană este purtătoare a urmelor de droguri. În anul 2009 o universitate
americană a selectat bancnote din 30 de oraşe din diferite colţuri ale lumii, descoperind
cu stupoare că cei mai murdari sunt dolarii din metropolele SUA. Pe 90% din
bancnotele americane au fost găsite urme de cocaină. Analizele au scos la
iveală că dolarii sunt folosiţi ca instrument la consumul de cocaină nu numai
în SUA, ci în Canada şi Brazilia, urmele drogului fiind prezente pe 85% şi
respectiv 80% din bancnote.
Medicii ne preîntâmpină că oamenii în
vârstă şi cei cu o imunitate slăbită, copiii, lucrătorii a căror activitate
profesională e legată de numărarea banilor sunt cei mai vulnerabili la
„murdăria” bancnotelor. Pentru a-i proteja, în străinătate demult se practică
dezinfecţia banilor. Băncile din Germania, Franţa şi SUA, din când în când
decontaminează bancnotele cu ozon şi raze ultraviolete. În oraşele mari din
Japonia sunt instalate bancomate care încălzesc banii până la 200 de grade. O
metodă interesantă au inventat oamenii de ştiinţă din Kazahstan. Ei au elaborat
carturi speciale de sterilizare, pe care le recomandă să fie ţinute alături de
bani. Un minus al acestei invenţiei este că carturile trebuie schimbate o dată
în lună. În India se practică o metodă mult mai simplă: banii sunt spălaţi cu
săpun.
Conform testărilor recente, efectuate de
savanţii britanici, cea mai curată valută a fost recunoscută euro. Deşi circulă
liber printre circa 300 milioane de oameni din ţări cu situaţii epide-
miologice nestabile, cetăţenii Uniunii Europene n-au motiv de îngrijorare. În
procesul tipăririi, valuta europeană este tratată cu o soluţie specială, care
stopează înmulţirea bacteriilor, însă aceasta este o taină a producătorilor.
Aşadar, ca să nu ne punem în pericol
sănătatea, ar trebui să ţinem la ciorap numai euro, sau să ne spălăm bine pe
mâini cu săpun după fiecare numărare a grivnelor noastre. Ultima recomandare
este cea mai potrivită pentru cetăţenii Ucrainei. Doar nu avem atâţia bani ca
să nu ne ajungă apă şi săpun pentru spălatul mâinilor!
Maria
Andrieș
Zorile
Bucovinei №.44
- 34 iulie 2013
0 Comentarii