Credințe din popor culese de Emit V. Degan (1903)

Credințe din popor culese de Emit V. Degan

(Comitatul Hunedoara-1903)

-Naintea altarului miresele cearcă să calce cu piciorul drept piciorul mirelui, ca toată viaţa să aibă putere asupra lui.

-La întors acasă din biserică unele mirese ating pragul de sus al uşii dela casă cu atâtea degete dela mâna dreaptă câţi ani vreau să nu aibă copii. Altele au obiceiu să se aşeze la masă pe atâtea degete câţi ani nu le trebue copii.

-E bine să ia aminte nevăstuţa când mai întiiu pârlue (spală rufe) schimburile sale cu ale bărbăţelului la olaltă, şi cămeşile lui să le aşeze mai la fund şi să le inoade mânecile la spate, ca bărbatul să n-aibă putere s-o bată.

-Când femeia e în stare alduită (binecuvântată.) e bine să fure fuior dela moaşă şi dacă în naştere are fetiţă, îi pune caerul în scaldă ca să-i crească părul cât fuiorul.

-Bărbatul cu două roate în cap, are două cu­nunii în viaţă.

-Săptămâna  întie  după  Sântoader  toate  muerile se păzesc să
bată ele mai întâiu cu maiul în vale ca să nu le pupe «Pâca» (drăcoaica) în spate.

-Când tunzi fetiţele, e bine să le îngropi părul la rădăcina unui păr ca să le crească părul stufos şi lung ca părul.

-Nu-i bine să intri sara în casă vestind că e lună nouă afară, că spargi multe vase.

-Noapta de mergi pe drum, nu te uita nici când napoi, că la spate-ţi merge «Batăl tămâia» şi te nenoroceşte.

-Ismene primesc băeţii maî întâiu la vârsta de nouă ani. Muerea, care le coase ismenele dintâiu are să stee nemişcată într-un loc până le gată cu «ţocu-m poc» fiind credinţa că feciorul atâţa ani nu se va putea insura de câte ori cusătoarea aceasta îşi schimbă locul.

-La Sântion să scot ţoalele afară pe culme să le stropească popa să nu le roadă şoarecii.

-Mâţii şi căţeii dintâiu nici odată nu să ţin, căci turbă.

-Mâţa nici odată nu se dă de pomană, că ea te sgrabelă (ghiară) în obraz pe ceea lume.

-Muerile să nu omoare mâţe că nu і să dospeşte pita.

-Pui de raţă, gâscă şi găină scoşi în luna lui Florar trebue bătuţi cu maiul la coadă, ca să nu să umfle ficatul în ei.

-Paserea corlomiu (oriolus galbula) de te spurcă ai pagubă în vite.

-Paserea corlomiu dată porcilor în lături, і apără de multe boale şi de gura lupilor.

-Muerile să nu mânânce bot de porc, că sparg multe vase.

-Fetiţele să mânânce cât mai multe labe de pui de găină, că lise uşurează capul şi învaţă de grabă cusătura.

-Oamenii, cari au neamuri moarte nu-ţi mâncă un măr din pomii lor, mai nainte de a eşi cu ele în ciur ori în alt vas şi le împărţi de po­mană în drum între trecători în ziua de Sf. Petru.

-Sf. Georzul, de cade pe zi de post, anul va fi rău.

-Laptele ce le dau vacile în ziua de Sf. Georz, să dă tot de pomană, ca să-l sporiască D-zeu.

-De vezi fluture roşu primăvara eşti sănătos peste an; iar de vezi fluture galbin e rău.

-Miei albi de vezi mai întâiu primăvara nu te va durea capul peste an.

-De loveşti şolomândra şi guiţă asurzeşti.

-E bine să ţii pe lângă casă o bucată din sălia mortului ca să afumi casa când vine acela ca strigoi.

-Copârşeul (sicriu) pruncului dintâiu nici odată nu se face deplin ci se lasă afară păretele cel mic dela picioare, ca să nu se închidă între scânduri tot rodul maicii tinere - ci să mai aibă copii.

-Tot din pricina de sus, mamele nu-ţi petrec nici odată la groapă pe pruncul lor dintâiu.

-La ţigan să nu-i dai nimic de pomană, că aşa e firea lui să nu se mulţămeaăcă ori cât i-ai da, iar pe ceea lume îţi iasă în drum svârlind din mâni şi te înhaţă să te tragă tot spre iad.

-A omorî pasăre, fluture ori altă vietate în ziua de Paşti e păcat mare. 

Emit V. Degan

Revista literală Luceafărul

Budapesta, 15 septembrie 1903

Nr.16-18

Citește aici despre: Credințe și superstiții românești de George S. Ioneanu - Buzău 1888