Un tânăr voievod în universul culorilor - Mihai Zaidel din Mahala

Un tânăr voievod în universul culorilor - Mihai Zaidel din Mahala

Satul Mahala este bogat în talente. Deşi mulţi înţeleg că nu e simplu să-ţi croieşti drumul spre stele, aproape toţi părinţii îşi văd copiii cântăreţi, muzicanţi, artişti pe scena mare. Avem destule exemple, cum prin muncă asiduă, cu har de la Dumnezeu şi puţin noroc, se realizează visele tinerilor cu dragoste de cântec, dans, portul strămoşesc. E suficient să-i amintim pe fraţii Mihai şi Gheorghe Gostiuc, instrumentişti cunoscuţi în întreaga regiune şi mai departe de hotarele ţinutului. 

În rândurile ce urmează, însă, aş vrea să fac cunoscut cititorilor numele unui copil talentat, care şi-a ales o altă cale spre culmile frumosului – al unui tânăr voievod în universul culorilor. Mihai Zaidel are numai 13 ani, dar deja e în clasa a opta a ŞM Mahala-Ostriţa şi de trei ani frecventează şcoala de arte „M. Ivasiuk”  din  Cernăuţi.  Părinţii  n-au  mai
aşteptat ca unicul lor copil să împlinească şase ani pentru a-l duce de mânuţă la primul careu şcolar. Mama băiatului, dna Elena Zaidel, este învăţătoare de clasele primare la Ostriţa-Mahala. Altoindu-i dragostea de carte acasă, dumneaei n-a dorit să-i fie învăţătoare şi la şcoală. Ca fiul să nu nimerească în clasa ei, a hotărât să-l dea la şcoală cu un an mai devreme, la frageda-i vârstă de 5 ani. Ajutat mult de mama învăţătoare, micuţul a reuşit să-i întreacă pe colegii de clasă mai mari. Mihai se menţine până în prezent printre elevii eminenţi.

Când băiatul încă nu înţelegea care-i este vocaţia, tatăl vroia să-l înscrie la ore suplimentare de limba germană, iar mama – la engleză. O întâmplare neplăcută, însă, a schimbat speranţele părinţilor în privinţa viitorului copilului lor. Mihai avea 10 ani (era în clasa a cincea), când şi-a frânt un picior. Cât a stat imobilizat la pat, a început spontan să deseneze. Atunci părinţii au renunţat la limbile străine, convinşi că incidentul „cu piciorul în ghips” a fost poate un semn al destinului. L-au înscris la şcoala de arte, însoţindu-l de trei ori pe săptămână la Cernăuţi. De dragul orelor de desen, care îi fură mult timp, Mihai stă până seara târziu asupra manualelor, sâmbăta şi duminica pregăteşte temele pentru săptămâna viitoare. Îndeosebi este pasionat de trecutul glorios al neamului, cele mai importante evenimente din istoria românilor găsindu-şi reflectare în magia culorilor de pe pânzele sale. Ca adevărat fiu al baştinei, crescut din rădăcini sănătoase pe mândra moşie ştefaniană, pentru tânărul pictor idealul şi eroul preferat este Domnitorul Ţării Moldovei Ştefan cel Mare. Primăvara aceasta, nouă lucrări ale sale (profesoară Irina Kaleinik) au fost selectate pentru vernisajul din cadrul concursului ucrainean republican „Nume noi”, inaugurat la Muzeul de Arte din Cernăuţi. A fost foarte aproape să se claseze printre primii laureaţi, nu i-au ajuns câteva puncte să ia premiul III.

Dar altceva e important în competiţia în care s-a încadrat românaşul nostru. Din cele nouă lucrări expuse la vernisaj, patru compoziţii sunt consacrate protectorului creştinismului, Atletului lui Hristos – Ştefan cel Mare şi Sfânt. Au atras atenţia vizitatorilor şi peisajele în culori vii, vesele. Fiind pasionat de studiile din natură, Mihai abordează o tematică cu trimiteri la istorie şi tradiţii. Pitorescul plaiului natal îşi găseşte expresie în fanteziile sale copilăreşti. Între lucrările expuse în cadrul concursului „Nume noi”, tronează portretul viteazului Voievod, dar şi al bunicuţei Zamfira, care simbolizează legătura dintre generaţii. Părinţii şi bunicii sunt mândri că au un nepot miruit cu un pic de har divin. Doar pentru băiat pictura şi sculptura sunt mai mult decât un hobby sau o relaxare. El munceşte cu perseverenţă, face, după cum am mai amintit, de trei ori pe săptămână naveta la Cernăuţi pentru a-şi desăvârşi măiestria.

Zâmbetul culorilor îi însoţeşte copilăria. Desenele lui au fost expuse la expoziţii colective ale copiilor din Ucraina, călătorind şi peste hotarele ţării – Japonia, Elveţia, Polonia, Macedonia. Privind critic la tot ce face, Mihai încă nu ştie dacă va deveni pictor profesionist, însă e convins că vocaţia pentru pictură nu e ceva trecător şi că toată viaţa îi va fi luminată de magicul curcubeu de pe cerul visurilor sale.

Elena Petriuc

şefa Casei de Cultură din Mahala, raionul Noua Suliţă

Zorile Bucovinei