Victimele foametei și deportărilor comuniste, comemorate la Costiceni (22 noiembrie 2015)
Zinaida Cocostârc din Costiceni despre tragedia familiei sale deportate (audio)
„Nu există durere pe care timpul
să n-o micșoreze și să n-o atenueze.”
Marcus Tullius
Cicero
Se vorbește și s-a vorbit foarte mult în ultimele două decenii despre
schingiuitele dureri comise de biciul diabolic a lui
„tătuca” Stalin. Deportările aprige și înfometarea oamenilor, puse în
aplicație de conducerea de la Kremlin, a adus
la o inimaginabilă tragedie din întregul areal post sovietic.
Zilele acestea, în încăperea bibliotecii satului Costiceni din
localitatea Costiceni, a avut loc o manifestare de suflet dedicată tuturor
celor ce au fost prigoniți și exterminați prin diferite căi de fostul regimul
totalitar comunist, fie prin înfometări organizate (1932-33 și 1946-47), fie
prin diverse represiuni politice, sociale și religioase.
Manifestarea s-a dovedit a fi una extrem de importantă din punct de vedere
moral, etic și educațional. Organizatorii împreună cu
cei prezenți, printre care și pătimitorii satului: Zinaida Cocostârc,
Elena Bilic, Ludmila Nicorici-Papciuc, Maria Sucevan-Șotropa, Natalia
Lungu și alți, i-au cinstit creștinește pe toți cei care au avut de
suferit în urma regimului totalitar sovietic.
În amintirea victimelor foametei
și a deportărilor comuniste, această
amplă manifestare s-a început cu un minut de reculegere îmbinat cu trista melodie al renumitului cuplu artistic basarabean Ion și
Doina Teodorovici „Reaprindeți candela”. Apoi, cuvântul i
sa oferit domnului profesor de istorie Vadim Captari, care le-a dezvăluit
tuturor prezenților detalii plauzibile despre foametea din anii 1932-33 și
1946-47 și despre represiunile staliniste.
Despre drumul foametei care a trecut prin toate localitățile noastre
basarabene, despre așa zișii „striboci”, apăruți
ca puzderia după inundații, despre chinurile copilăriei furate,
a ținut să le povestească cu multă râvnă invitaților, doamna Maria
Sucevan-Șotropa, cea care prin minune a fost salvată cu ajutorul duhului sfânt de
urgia oamenilor răi și lacomi. Deși era mică, soarta și-a bătut un joc rău
de viața sa. A trecut prin multe încercări, însă numai prin învățăturile
biblice și dragoste față de Hristos, ceea ce nu a omorât-o pe doamna
Maria, a făcut-o mai puternică!
Așijderea, doamna Zinaida-Cocostârc, familia
cărei a fost deportată în Siberia fără nici o vină și explicație de către
sovietici la începutului anilor 40, ca și alte sute de mii de familii din
regiunea Cernăuți, au trecut prin „eșafodul dușmanilor poporului”. În timpul discursului,
doamna Zinaida a avut emoții din cauza tristelor amintiri trăite în neagra
străinătate. Numai printr-un puternic imbold lăuntric, dumneaei a simțit în
suflet că are o datorie morală față de părinții și buneii să-i, de aceea
dureroasa lor povestire trebuie să iese la lumină.
Numai bunul Dumnezeu
știe prin ce chinuri au trecut bunicii și părinții săi în perioada exilului.
Din cauza suferințelor, alimentației proaste și a muncii silnice, bunelul ei,
Toadere Cocostârc s-a stins din viață la doar 43 de ani. În anii-50, tocmai la
Polul Nord departe de casa strămoșească, doamna Zinaida a văzut
lumina zilei, iar peste câțiva ani călăul de la Moscova a dat duhul, astfel
părinții au fost reabilitați și s-au întors la baștină. La întoarcere, în satul
Costiceni din cauza lăcomiei omeneaști,
părinții săi așa și nu au reușit să-și redobândească casa bunelului.
Printre cei care au
luat cuvântul s-au numărat veteranul învățământului public Deomid Savca și fostul conducător al Căminului cultural Andrii
Colac.
1 Comentarii
Mihai Seremet (facebook) Ne închinâm în fața deportațior suferinzi și Dumnezeu să-i ierte pe cei ce nu mai sunt printre noi. Regretatul Serafim Calancia (a Lisăndri) care a slujit în armata sovietică la „sever”, după cercul polar, , povestea, că a dat de un mormnânt, întâplător, cu o cruce de lemn pe care putea fi citită familia КОКОСТЫРК. Adevărat nebănuite sunt căile Domnului, dar prin astă rămâne încă o mărturie a calvarului stalinist sovietic.
RăspundețiȘtergere