 |
În zi de sărbătoare a Pogorârii Sfântului Duh, luni după Duminica Mare în pitoreasca localitate Budineț, actuala comună Ciudei s-a desfășurat o activitate foarte importantă atât pentru acest sat cât și pentru întreaga comunitate românească, a fost dezvelit bustul marelui bărbat al neamului, Grigore Bostan, care a contribuit la valorificarea și conservarea folclorului autentic românesc din nordul Bucovinei.
La dezvelirea bustului au fost prezente mai multe delegații, cea al Consulatului general al României la Cernăuți în frunte cu consulul Irina Loredana Stănculescu, cea al Catedrei de filologie română și Clasică în frunte cu șefa Cristina Paladean, reprezentanți ai societăților culturale „Mihai Eminescu”, „Junimea”, „Pro Bucovina” reprezentanți ai Consiliului comunei în frunte cu primarul Anatolie Pițul, activiști publici, reprezentanți ai mass-media, directori de școli, foști studenți, cadrele didactice, elevii școlii unde a studiat Grigore Bostan.
Toți cei care au vorbit la bustul profesorului Grigore Bostan au constatat acel fapt că marele bucovinean s-a născut în locul potrivit, fiind că anume la pitorescul Budeneț, el a reușit să-și formeze dragostea pentru grai și neam pentru tot ceea ce a fost lăsat de străbuni. Foarte emoționant a vorbit despre fratele său Grigore, profesoara de limbă și literatură română de la Gimnaziul din Budeneț, Floarea Andrieș.
Semnificativ pare și acel fapt că bustul a fost instalat nu în centrul satului, nu la primărie, dar în curtea școlii, în fața stejarului secular care îi mai păstrează amintirea. Deoarece profesorul Grigore Bostan de-a lungul anilor a format mii de suflete de învățători, a pus flacăra dragostei pentru limba română în mii de inimi tinere, ca să dăinuie tradiția dascălilor din conacul boieresc în incinta căruia funcționează școala locală.
De menționat că realizarea bustului se datorează Fundației IȚCO, coordonate de domnul Ițco Ioan din Câmpulung Moldovenesc. Inițiativa aparține organizație non-guvernamentală „Pro Bucovina” (director Nicolae Hauca). Lucrarea a fost realizată de tânărul artist Cristian Bota din Boian.
Grigore Bostan, poetul, istoricul literar şi folcloristul bucovinean de origine română se naște la 4 mai 1940 în localitatea Budineţ (Storojineţ, Ucraina). Tatăl său, Constantin Bostan, a murit în timpul luptelor de la Cotul Donului. După ce va absolvi secţia de filologie română a Universităţii din Cernăuţi, va deveni (din 1979) profesor de literatură română şi universală, şef al Catedrei de filologie română şi clasică la Universitatea din Cernăuţi. Şi-a luat doctoratul în filologie la Kiev (1971) şi pe cel în folcloristică la Moscova (1987). A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, Republica Moldova şi Ucraina, membru de onoare al Academiei Române (1991) şi membru al Academiei Şcolii Superioare din Ucraina (1993). A fost preşedinte-fondator (1989-1990) şi apoi copreşedinte al Societăţii pentru Cultură Românească “Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi.
A debutat, în anul 1961, cu poezia Drumeţii în săptămânalul “Cultura Moldovei” din Chişinău.
Volumele Cântece de drum (1982), Revenire (1990), Vitrina manechinelor (1992), Cetatea de Sus (1994) şi Dincolo de vârstă (1996) conţin o poezie expresionistă, cu atitudini postmoderniste. Mesajul ei aparţine unui glas ce îndrăzneşte să se exprime într-un imperiu al tăcerii: “Şi se tăcea pretutindeni/ nu cumva să iasă/ din malul de piatră/ cu ochii de bronz – troglodiţii/ adevăraţii stăpâni ai acestor meleaguri” (Sare amară).
Ca etnolog care a înfiinţat pe lângă Universitatea din Cernăuţi o arhivă de folclor şi a organizat cercetări sistematice în satele româneşti din nordul Bucovinei şi din Transcarpatia.
A mai scris: Corelaţii tipologice şi contacte folclorice (1985), M. Eminescu (1989), Literatura română din Bucovina (1995), Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuţi. 775-2000 (2000) (ultimele două în colaborare cu Lora Bostan) şi culegerea de Folclor din Ţara Fagilor (1993) (în colaborare).
 |
0 Comentarii