Epigrame de Zinaida Smochină-Rotaru
(1)
Scump-o, sunt gata să fiu
Mereu alături de tine,
De-ai jumătate de răchiu,
Cârnaț, slănină și pâine.
(4)
La lelița lăudată
Șade oala nespălată
Casa e nemăturată,
Mâța doarme în covată.
(7)
Ucide-te crucea drace,
Că nu-i dai babelor pace,
Să mai facă rugăciuni,
Să nu îmble cu minciuni.
(10)
Sunt părinți și-s foarte
mulți,
Zi de zi răstoarnă munți,
Ca odorul lor frumos,
Să nu redice un pai jos.
(13)
Soția rea și hărțăgoasă,
Îl scoate pe bărbat din casă,
De necaz, el își poartă
ochii,
După moda altei rochii.
|
(2)
Aducându-i l-a întâlnire,
Trandafiri adeseori,
I-a lăsat o amintire,
Un frumos copil din flori.
(5)
Lelița s-ar mărita,
Pâine nu știe a frământa,
Nici să coace, nici să coasă,
Nici a mătura prin casă.
(8)
Hopa, hopa tot mai sus,
-Fete ca Măria nu-s.
Se învârte-n joc ca fusul,
Dar la lucru e ca ursul,
Când îi vorba de mâncare,
Cere lingura cea mare.
(11)
Ajuns mare și vestit,
Pare, că s-a c-am țicnit,
Pentru un buletin de boală,
Cere-o blană naturală.
(14)
Tata zice să mă-nsor,
Să aduc un ajutor,
Dar mămica nu mă lasă,
Să aduc boier la casă.
|
(3)
-Nănășele, măi nănaș,
Cu cine mă cununași?
-Fiule tu știi mai bine,
Ochii tăi au fost cu tine.
(6)
-Hai leliță după mine,
Că cu mine ți-a fi bine,
Am o rață și-un rățoi,
Și n-or face mult gunoi,
Toată la amiaza ve-i dormi,
Nimenea nu te-a trezi.
(9)
Bărbatul, care-i bărbat,
Nu se duce seara-n sat,
Femeia, care-i femeie,
Nu stă-n cârciumă să beie.
(12)
Of, of, of, bade Vasile,
Ce s-aude nu-i de bine,
Te-au pârât nevestele,
Că le strici ferestrele.
-Ferestrele nu le-am stricat,
Singurele m-au chemat.
|
0 Comentarii