Învierea Domnului singura minune care se arată tuturor

Interviu cu părintele paroh al Bisericii „Sfinţii Constantin şi Elena” din satul Cotul Boianul (Lehăceni-Priprutia) Ioan Olevici

        Au rămas zile numărate până la sărbătoarea Paştelui, care în fiecare an ne aduce vestea cea mare – că Hristos a Înviat. „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim într-însa” zice psalmistul David, îndemnându-ne să lăsăm haina cea urâtă a păcatelor şi să primim bucuria Învierii în suflet, pentru că „toate s-au umplut de lumină şi cerul şi pământul şi cele dedesubt”. Sărbătorind cu bucurie minunea Învierii Domnului, totodată, ne reînnoim neîncetat viaţa noastră creştinească. De aceea Învierea este ,,sărbătoarea luminii şi a bucuriei” pentru că, prin moartea de bună voie pe Cruce şi prin Înviere, zidul despărţitor dintre Dumnezeu şi omenire a fost sfărâmat. Hristos Se aduce pe Sine Însuşi Jertfă neprihănită, trecându-ne, astfel, „de la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer .”

Învierea Domnului este un prilej  de  bucurie  şi  de  întâlnire  cu  oamenii   dragi,   rude   apropiate,  prieteni  şi
cunoscuţi. Înfrăţiţi în credinţa şi nădejdea cea întru Hristos şi uniţi întru dragostea Lui, de Paşte ne simţim mai mult decât în orice altă zi un singur suflet, o singură familie de fii ai lui Dumnezeu. Iată de ce bucuria Învierii este o bucurie duhovnicească ce nu desparte, ci uneşte, nu îndepărtează, ci apropie suflet de suflet, aducând fiecăruia după credinţa sa mângâiere şi tărie în încercările vieţii, putere şi încredere în lucrarea faptelor bune. Trebuie să nu uităm niciodată că bucuria Învierii nu este trecătoare, ci este deplină, eternă şi desăvârşită. De aceea, nimeni nu trebuie să fie trist în noaptea Învierii. De ce să ne întristăm din pricini care ne conduc spre moarte, când ştim acum că prin moarte trecem la viaţa veşnică? De aceea cântă Biserica în noaptea Învierii: ,,Cu bucurie unul pe altul să ne îmbrăţişăm! O, Paştile, Izbăvirea de întristare!” Aşadar, nimeni să nu plângă de Paşti, pentru că toate motivele de întristare par acum fără însemnătate faţă de biruirea morţii.

Despre cum întâmpinăm marea sărbătoare a Paştelui şi semnificaţia acesteia în viaţa fiecărui creştin ne-a vorbit într-un scurt interviu părintele Ioan Olevici, parohul bisericii „Sfinţii Constantin şi Elena” din satul Cotul Boianului, comuna Lehăceni-Priprutia.

– Părinte, vă rog să le spuneţi cititorilor noştri, cum întâmpinăm sărbătoarea Paştelui?

– Sărbătoarea Paştelui este prin excelenţă sărbătoarea bucuriei, a înnoirii şi a luminii. Dacă la Duminica Floriilor Hristos Domnul a fost întâmpinat cu stâlpările faptelor bune, de această dată Hristos cel înviat trebuie întâmpinat cu inimile curăţite de orice umbră de răutate şi de păcate, ca să primim înnoirea Duhului şi iluminarea harului după cum zice cântarea canonului pascal: „Să ne curăţim simţirile şi să vedem pe Hristos strălucind cu neapropiată lumina Învierii”. După cum bine a spus o poetesă a zilelor noastre: „Căci cine a cunoscut lumina, a cunoscut pe Dumnezeu şi cine a cunoscut pe Dumnezeu, a cunoscut lumina”.

– Ce simbolizează pentru creştini Învierea Domnului?

– Pentru creştini Paştele este sărbătoarea centrală, finală şi totală, este sărbătoarea biruinţei finale şi irevocabile, a luminii asupra întunericului, a vieţii asupra morţii şi a păcatului. „Pasca” înseamnă „trecere”, aceasta arătând-o iarăşi canonul pascal: „Că din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi”. Marele Apostol Pavel spune că „De n-ar fi înviat Hristos zadarnică ar fost credinţa noastră”.

– Care sunt cele mai importante momente din slujba Învierii?

– Credinţa ortodoxă este prin esenţă o credinţă ascetică. Asceza însemnând dăruire şi jertfă. Prezenţa noastră la slujba Sfintei Învieri este o jertfă iar jertfa este prinosul dragostei noastre de Dumnezeu. Un părinte duhovnicesc spune că: „Dăruind vei dobândi”. Ce vom dobândi? Vom dobândi har, putere şi înviere. Concluzia este că toate momentele din slujba Sfintei Învieri sunt mari, frumoase şi înălţătoare. Şi este de dorit să fim prezenţi la toată slujba Sfintei Învieri, ca jertfa noastră să fie deplină.

– De ce se face pască şi ouă roşii de Paşti?

– La evrei pasca este o azimă care se consumă în amintirea izbăvirii poporului evreu din ţara Egiptului a robiei şi a idolatriei. La noi se face pasca în cinstea izbăvirii noastre din robia păcatului şi a morţii. Pasca fiind tot o împletitură din pâine ca şi colacul, simbolizează veşnicia. Pasca a devenit la noi, simbolul învierii, care este şi începutul vieţii veşnice. Iar împletitura simbolizând cele două firi ale Domnului Hristos - dumnezeiască şi omenească. Crucea de pe pască înseamnă că prin cruce şi prin moarte se ajunge la Înviere şi viaţă.

Oul a fost din cele mai vechi timpuri simbolul creaţiei, al renaşterii şi al perpetuării vieţii. Însemnând că oul a devenit simbolul vieţii. Căci precum în mormântul lui Hristos se ascundea izvorul vieţii şi al nemuririi aşa şi în ou se ascunde taina vieţii şi a renaşterii. Faptul că noi le facem roşii, aminteşte de sângele Mântuitorului Hristos. Arătând încă o dată că fără jertfă nu este înviere şi înnoire. Împodobirea şi încondeierea ouălor de Paşti a devenit pe meleagurile noastre o adevărată artă.

– De ce ne salutăm cu „Hristos a Înviat” şi până când?

– Salutul acesta este o mărturisire de credinţă, mai bine zis o mărturisire a bucuriei pascale prin care arătăm că noi credem şi nădăjduim în Invierea Domnului Hristos, ca o arvună a învierii noastre. Ne salutăm cu „Hristos a Înviat” până la praznicul Înălţării Domnului.

– Şi o întrebare din partea gospodinelor din raion: ce trebuie să conţină coşul de Paşti?

– Obligatoriu trebuie să conţină pască şi ouă roşii şi din toate bucatele, ce se vor servi la masa de Paşti. Inclusiv ceva verdeţuri, ca toate să fie sfinţite. Este o tradiţie populară ca, coşurile care conţin produse din carne să nu fie aduse în biserică. Coşul trebuie să mai conţină o lumânare de ceară curată şi un ştergar frumos.
Cu ocazia Sfintei sărbători a Paştelui Domnului nostru Iisus Hristos le doresc tuturor multă sănătate, bucurie, pace şi să înviem şi noi din letargia păcatului, şi a necredinţei. Amin.

Svetlana Ursu