Semnificația și locul icoanelor în casa creștinilor

Semnificația și locul icoanelor în casa creștinilor

Icoana înfățișează chipul Mântuitorului, al Sfintei Sale Maici, al sfinților bineplăcuți lui Dumnezeu. Prin icoană, cele nevăzute se fac văzute, cele neapropiate ne par apropiate. Icoanele au apărut încă de la începuturile creștinismului, și chiar Sfântul Apostol și Evanghelist Luca este cel care a zugrăvit primele icoane ale Maicii Domnului, după Cincizecime. Putem considera aceasta un îndemn, o încredințare că a fost un început, că Icoana este un lucru bineplăcut lui Dumnezeu.

Cuvântul „icoană” provine din limba greacă și însemnă - imagine. Mai mult decât atât, icoana este o imagine făcută nu pentru ochi și minte, ci pentru suflet și inimă. 

Astăzi vreau să scriu un cuvânt folositor despre icoanele din casele noastre. În primul rând aș vrea să spun de ce creștinii pun icoanele în casele sale. Icoana nu poate lipsi în casa creștinului. Prezența icoanei arată că acea casă este încreştinată, că familia care locuieşte acolo este una creştină. Icoana din casă este o mărturisire față de credința în Dumnezeu, al Mântuitorului Hristos, a Maicii Domnului sau al sfinților.
Așa cum fotografia sau tabloul unei persoane dragi ne duc cu gândul la ea, tot așa și icoana ne poartă cu gândul la cel înfățișat în ea. 
Icoana ne ajută să ne rugăm mai bine. Vreau să aduc la cunoștința dvs. câteva precizări referitoare la sfintele icoane: 

• Icoana trebuie să fie din lemn după rânduiala Bisericii. Dar se poate și din alt fel de material. 

• Icoana trebuie să fie adevărată, ci nu tablou religios. Icoana adevărată este cea care ne arată chipul îndumnezeit al Mântuitorului, al Maicii Domnului şi al sfinţilor, iar tabloul religios este cel care înfăţişează numai chipul omenesc al acestora. 

• Înainte de a pune icoana în casă, ea mai întâi trebuiește sfințită. 

• Locul icoanei în casă este pe peretele de răsărit. Pe peretele cu icoană nu trebuie să mai punem nimic altceva, pentru că atenţia noastră să nu fie atrasă de alt lucru atunci când ne rugăm în faţa icoanei. Punem icoana la răsărit pentru că ne rugăm întotdeauna cu faţa la răsărit, şi la biserică şi acasă. Răsăritul, locul de unde ne vine lumina, este semnul lui Dumnezeu, al Mântuitorului Hristos, numit în rugăciunile Bisericii „Răsăritul cel de sus”, „Soarele Dreptăţii”, etc... 

• E bine ca fiecare casă să aibă un loc aparte amenajat, un colțor pentru rugăciune. Acesta este într-un loc mai ferit din casă, desigur tot în partea de răsărit, în jurul unei icoane. Aici păstrăm agheasma mare, apa sfinţită de la sfeştanie, anafora, tămâia, lumânările, busuiocul, salcia sau frunza de nuc aduse de la biserica de Florii sau de Rusalii.

• În colţişorul de rugăciune trebuie să avem neapărat o candelă. 

În fiecare casă trebuie să existe cel puțin o candelă. Să nu uităm că icoana din casă este o mărturisire a credinţei în Dumnezeu. Nu pot să zic altceva decât că toată viaţa noastră trebuie să fim într-o strânsă legătură cu Dumnezeu.

Igor Andronachi

preot din Tărăsăuți