La școala din Dranița s-a desfășurat cea de-a 30-a ediție a festivalului folcloric „Din zestrea neamului”

Serbare de primăvară la Grădinița Nr. 2 „Ghiocelul” din Costiceni

Serbare de primăvară la 

Grădinița Nr. 2 „Ghiocelul” din Costiceni

La Noua Sulița s-a desfășurat Festivalul Internațional „Mărțișor 2017”

Sărbătoarea folclorului și a poeziei românești la școala din Dranița-Șendreni (24 februarie 2017)

Sărbătoarea folclorului și a poeziei românești la școala din Dranița-Șendreni 
(24 februarie 2017)

Grădinița Nr.1 „Steluța” din Costiceni, la 50 de ani de activitate

La ceas aniversar. Grădinița Nr.1 „Steluța” din Costiceni a marcat jumătate de secol de la înființare.

Săptămâna limbii şi literaturii române la şcoala din Marşinţi

Săptămâna limbii şi literaturii române la şcoala din Marşinţi

Grigore Vieru, poet al valorilor

La Costiceni au fost comemorați militarii căzuți în acțiunile militare din Afganistan și Donbas

La Costiceni au fost comemorați militarii căzuți 

în acțiunile militare din Afganistan și Donbas

Manifestare de doliu la Lunca Herței în memoria martirilor neamului românesc (12 februarie 2017)

Șezătoarea tradițională „Auzit-am din bătrâni” - pusă în scenă de elevii școlii din Vancicăuți (27 ianuarie 2017)

Șezătoarea tradițională „Auzit-am din bătrâni”

pusă în scenă de elevii școlii din Vancicăuți

(27 ianuarie 2017)

Spectacol folcloric de zile mari la Vancicăuți (25 ianuarie 2017)

Spectacol folcloric de zile mari la Vancicăuți

(25 ianuarie 2017)

În ziua de 25 ianuarie 2017 în incinta Casei de Cultură din Vancicăuți, raionul Noua Sulița, a avut loc un superb spectacol folcloric susținut de tânărul și talentatul interpret de muzică populară din Transilvania, Cătălin Hașa.

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează în Moldova

Festivalul „Întâlniri de Crăciun” din Noua Sulița

Festivalul „Întâlniri de Crăciun” din orașul Noua Sulița

(15 ianuarie 2017)

Festivitate dedicată Sărbătorilor de Iarnă la Casa de Cultură din Vancicăuți (14 ianuarie 2017)

Festivitate dedicată Sărbătorilor de Iarnă la

Casa de Cultură din Vancicăuți 

(14 ianuarie 2017)

Sfintele sărbători de iarnă la Marșinți - TV Bucovina-Cernăuți (2017)

Sfintele sărbători de iarnă la Marșinți, raionul Noua Sulița

TV Bucovina-Cernăuți (2017)

De Crăciun, alături de bunii creștini din satul Mahala

De Crăciun, alături de bunii creștini din satul Mahala

A sosit din nou Crăciunul

Cu colindele cereşti.

Ce-s cântate-n nopţi divine

Pe la case sub fereşti.

Au răsunat colinde și la azilul de bătrâni din Stălinești, raionul Noua Sulița

Au răsunat colinde și la azilul de bătrâni din Stălinești, raionul Noua Sulița

Celui ce dă şi Dumnezeu îi dă, spune înţelepciunea poporului. Acţiunile de binefacere întotdeauna au fost apreciate, dar mai ales cele săvârşite întru binele oamenilor în vârstă, care la apusul vieţii s-au pomenit în azil.

Căiuții din Costiceni (1988)

Căiuții din Costiceni (1988)

Datini și obiceiuri de iarnă din Moldova - Cântece tradiţionale românești

Moș Nicolae, așteptat cu emoție la Grădinița nr.1 din Costiceni (FOTO)

Moș Nicolae, așteptat cu emoție la Grădinița nr.1 din Costiceni

Sărbătoarea obiceiurilor de iarnă „Florile Dalbe” (Cernăuți 18 decembrie 2016)

Sărbătoarea obiceiurilor de iarnă „Florile Dalbe”

(Cernăuți 18 decembrie 2016)

Ziua Națională a României, marcată la Cernăuți (FOTO)

Ziua Națională a României, marcată la Cernăuți (FOTO și VIDEO)

La Mahala a fost ridicat „Castelul Fermecat”

La Mahala a fost ridicat „Castelul Fermecat”

La Cernăuți a avut loc o conferință în memoria victimelor înfometării populației nevinovate

La Cernăuți a avut loc o conferință în memoria victimelor înfometării populației nevinovate

Biserica Sfinții „Mihail și Gavriil” din satul Forosna, raionul Noua Sulița, şi-a sărbătorit hramul

Ansamblul folcloric „HORA” din județul Botoșani va susține un spectacol la Cernăuți de Ziua națională a României

Trepte spre divinitate - TV Bucovina-Cernăuți (24 octombrie 2016)

Trepte spre divinitate - TV Bucovina-Cernăuți

(24 octombrie 2016)

„Sărbătoarea Toamnei”, la Grădiniţa „Ghiocelul” din Costiceni

„Sărbătoarea Toamnei”, la Grădiniţa „Ghiocelul” din Costiceni

Sărbătoare în miez de Brumărel la Stălinești

Sărbătoare în miez de Brumărel la Stălinești

Sărbătoarea Națională „Limba noastră cea română” (Cernăuți 2016) - TV Bucovina Cernăuți

Sărbătoarea Națională „Limba noastră cea română” 

(Ediție a 27-a - Cernăuți 2016)

Comori Eterne - TV Bucovina Cernăuți

În localitatea Vancicăuți, raionul Noua Sulița, există o unică uzină în regiunea Cernăuți care produce peleți din paie.

În localitatea Vancicăuți, raionul Noua Sulița, există o unică uzină în regiunea Cernăuți care produce peleți din paie.

Peleții (granulele) constituie un nou combustibil, care răspunde actualelor cerințe de utilizare a energiei „curate” și regenerative și reprezintă alternativa de încălzire domestica și industrială cea mai curată.

Muzeul lui Ionică Semeniuc din Voloca (TV Bucovina Cernăuți)

Muzeul lui Ionică Semeniuc din Voloca

(TV Bucovina Cernăuți)

Subcarpați - Satele Unite ale Balcanilor (2016)

Subcarpați - S.U.B (2016)

Haiduc de viţă nobilă din Oltenia - Iancu Jianu

Haiduc de viţă nobilă din Oltenia - Iancu Jianu

Născut în anul 1787 în familia lui Costache şi a Ilincăi Jianu, un vechi şi mare neam boieresc, cu ramificaţii în mai multe judeţe ale ţării, în special în cele din dreapta Oltului – Dolj, Gorj, Mehedinţi, Romanaţi şi Vâlcea, Iancu Jianu a fost unul dintre cei patru băieţi născuţi în această familie. A învăţat carte la şcoala de pe lângă Biserica Domnească, înfiinţată de călugări în chiliile acesteia în jurul anului 1790 şi şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la moşia de la Caracal.

Moș Ionică Semeniuc și motocicleta…

Moș Ionică Semeniuc și motocicleta…

Cine nu-l cunoaște pe bunul român Ion Semeniuc din Hrușăuții Hlibocii?! Fiind deja de vârstă înaintată, el este prezent mai la toate acțiunile, organizate de societățile național-culturale românești. La ele, ca și la biserică, primește acea energie spirituală de care are nevoie omul preocupat de tot ce e bun, frumos și veșnic.

Dar, iată, în treburile gospodăriei dl Ion Semeniuc se bazează deseori pe buna sa „prietenă” – motocicleta, care îl servește cu fidelitate și fără capricii în decursul a șaizeci de ani. Îl poartă pe drumurile satului, pe cele de câmp ușor ca vântul, iar „caii-putere” lucrează ca niște zmei.

Vasile Bizovi - Născut în Constelația limbii române

Vasile Bizovi - Născut în Constelația limbii române

Fiecare om are un pașaport spiritual. Pentru cei descendenți din neamul ce dăinuie pe plaiurile mioritice, se închină la altarul mănăstirii durate în veacuri de meșterul Manole și își au ca stea călăuzitoare Luceafărul lui Eminescu, actul de identificare spirituală este cel al limbii române.

Pot spune că m-a adus în Patria limbii române bunul și regretatul profesor Vasile Bizovi, de la nașterea căruia s-au împlinit recent 90 de ani. Studiile medii le-am obținut la Şcoala din Boian, la „școala lui Bizovi”, cum o numeam noi, cei veniți acolo din alte sate nouăsulițene. Elevilor care aveau pasiunea lecturii, el le dădea cărți din biblioteca sa personală ca să-și formeze o închipuire generală (nu selectivă) despre adevărata literatură română.

Poate e și „fenomenul lui Bizovi” că din rândul învățăceilor săi s-au ridicat mulți profesori de română și mânuitori ai condeiului. Anume Vasile Bizovi a fost liderul spiritual al boincenilor în perioada trezirii conștiinței de neam din ultimele decenii ale secolului trecut. Anume de un Bizovi avem nevoie acum, când școala română din ținutul nostru bucovinean trece prin grele încercări.

Nu întâmplător Vasile Bizovi s-a născut în preajma Zilei limbii române. Este o coincidență fericită. Da, el s-a născut în Constelația limbii române.

Libertatea Cuvântului

Libertatea răstignită între Cruci (75 de ani de la martiriul românilor din Lunca Prutului)

Libertatea răstignită între Cruci

(75 de ani de la martiriul românilor din Lunca Prutului)

Film documentar realizat de echipa postului TV Bucovina-Cernăuți

Tinerii români din Ucraina au participat la Tabăra culturală de la Tismana, judeţul Gorj

Manifestări cultural-artistice la Costiceni și Vancicăuți de Ziua Independenței a Ucrainei

În preajma zilei independenței a Ucrainei, la Costiceni și Vancicăuți 
au fost organizate spectacole cultural-artistice
(21 mai 2016)

Video

Duminică, 21 august, în ajunul Zilei Independenței a Ucrainei, în regiunea Cernăuți au fost organizate un șir de manifestări cultural-artistice cu participarea artiștilor locali, colectivelor profesioniste și a celor de amatori. Nu a rămas în urmă în acest sens nici căminele culturale din localitățile Costiceni și Vancicăuți, raionul Noua Sulița.

Satul Nesvoia - 500 ani de la prima atestare documentară

Petrică Mâțu Stoian și Constantin Enceanu - Trec prin viață, cântând

La Păltiniș a avut loc a treia ediție a Festivalului internațional de muzica popular „Dan Decebal Chitic”

La Păltiniș a avut loc a treia ediție a Festivalului internațional de muzica popular „Dan Decebal Chitic”

Ediția a treia a Festivalului internațional „Dan Decebal Chitic”, desfășurată la Păltiniș, județul Botoșani, a transformat comuna, preț de jumătate de zi în capitală a folclorului românesc – transmite informatorulbt.ro

Rapsozii Gorjului - Flûtes et cordes des virtuoses d'Olténie (1994)

Marele poet și folclorist român Vasile Alecsandri, omagiat la Biblioteca din Costiceni

Marele poet și folclorist român Vasile Alecsandri, omagiat la Biblioteca din Costiceni

Recent, în incinta bibliotecii din Costiceni a avut loc o acțiune cultural-poetică dedicată poetului român Vasile Alecsandri. Evenimentul omagial a fost organizat de bibliotecarele Serafima Corețca și Viorica Stanciu.

Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacău - d. 22 august 1890, Mirceşti, judeţul Iaşi) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

Titu Maiorescu, scria într-un text din 1886 că „În Alecsandri vibrează toată inima, toată mișcarea compatrioților săi, câtă s-a putut întrupa într-o formă poetică în starea relativă a poporului nostru de astăzi. Farmecul limbii române în poezia populară, el ni l-a deschis; iubirea omenească și dorul de patrie în limitele celor mulți dintre noi el le-a întrupat; frumusețea proprie a pământului nostru natal și a aerului nostru el a descris-o...”

Vasile Alecsandri la Cernăuți

Mândru și frumos ni-i neamul (Album 2016)

Mănăstirea de măici cu schitul Sf. Atanasie din satul Stălinești și-a serbat hramul

Istoria iarmarocului de Sânpetru din Cernăuți

Convorbiri duhovnicești cu Părintele Ioan Bivolaru, parohul Bisericii satului Colincăuți, raionul Hotin

Convorbiri duhovnicești cu Părintele Ioan Bivolaru, 
parohul Bisericii satului Colincăuți, raionul Hotin 
(TV Bucovina-Cernăuți)

Muzică veche din Moldova de Sus - Constantin Lupu, Constantin Negel (2004)

Ziua în care a murit sfântul voievod Ștefan cel Mare

Ştefan cel Mare a condus Moldova, în perioada 1457 – 1504, fiind cel mai important domnitor al Principatului Moldovei. El a murit la vârsta de 70 de ani, din cauza unei răni netratate pe care a suferit-o în anul 1462, când a asediat Cetatea Chilia, fiind lovit de un glonț în picior. La 2 iulie 1992 domnitorul Moldovei a fost canonizat de către Biserica ortodoxă română.

Ştefan cel Mare a fost cel mai important domnitor al Moldovei, el fiind conducătorul Principatului Moldovei în perioada 1457 – 1504, aproape 50 de ani. Ştefan cel Mare a fost un apărător al creştinătăţii, iar luptele sale împotriva turcilor au ajuns să fie cunoscute în întreaga Europă.

Marele voievod moldovean a apărat patria de toţi vecinii săi, fie ei otomani, unguri, poloni sau tătari, iar din cele 36 de bătălii purtate a pierdut doar două. Ştefan cel Mare s-a născut în anul 1433 la Borzeşti, astăzi judeţul Bacău şi a decedat pe 2 iulie 1504.

Decesul  său  ar  fi  survenit  din  cauza   a  unei  răni

Alexandru cel Bun, domnitorul român care a atestat zeci de localități printre care și Cernăuțiul

Alexandru cel Bun, domnitorul român care a atestat zeci de localități printre care și Cernăuțiul

La 29 iunie 1400 a început domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova (până la 1 ianuarie 1432).

Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I (decedat la 1 ianuarie 1432), a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432, succedându-i la tron lui Iuga Ologul, care a fost îndepărtat de către Mircea cel Bătrân.