In memoriam - Tudor și Maria Colac

Asociația „Feciorii satului Costiceni” din Chişinău și Societatea Cultură „Valea Prutului” din Costiceni, regiunea Cernăuți, își exprimă profundul regret pentru trecerea în lumea celor drepți a soților Tudor și Maria Colac.

Etnologul și folcloristul Tudor Colac, maestru în artă, doctor în etnologie a fost o personalitate notorie, un adevărat promotor al nesecatului nostru tezaur popular spiritual și un bun mentor pentru generații întregi de artiști. Dumnealui a dus faima culturii și obiceiurilor noastre strămoșești în întreaga lume, iar amintirea lui luminoasă va rămâne în memoria tuturor celor care l-au cunoscut ca pe un veritabil om de omenie, onest, consacrat pe deplin promovării valorilor neamului.

Sincere regrete, compasiune, condoleanțe copiilor, nepoților, tuturor rudelor în legătură cu această pierdere irecuperabilă și mult regretabilă.

Dumnezeu să-i ierte și să-i primească în Împărăția Cerurilor, acolo unde toți drepții se odihnesc.

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

Tudor Colac s-a născut în anul 1948 în satul Costiceni din regiunea Cernăuți, în familia țăranilor Vasile și Varvara Colac.

De mic cunoaște muncile grele ale pământului, fiind obsedat de farmecul comorilor creației populare. Cânta la diferite instrumente muzicale. În perioada adolescenței, publica în ziarul raional și cel regional, articole despre consătenii săi. Tot atunci a fost acceptat în taraful sătesc „Izvoraşul”, ca interpret la fluier, apoi – ca membru al formației de fluieraşi din localitate.

Tudor Colac visa să devină agricultor cu carte, însă soarta i-a fost definită de marele nostru poet, publicist și savant Ion Vatamanu care l-a sfătui: „Dragă Tudore, tu trebuie să studiezi limba și literatura noastră, să cunoști și muzica, căci la Agricolă sunt mulți doritori și fără tine. Și să mă crezi, alta-ți este vocația”.

Ținând cont de sfatul lui bădița Ion, după absolvirea școlii din sat, Tudor Colac se înscrie în 1965 la Facultatea de Litere, secţia de jurnalism a Universităţii de Stat din Moldova pe care o absolvește în 1970.

Concomitent cu studiile în domeniu, Tudor Colac nu se lasă de frumoasa lui patimă – muzica. Paralel a făcut studii muzicale (serale) la Facultatea de Arte Frumoase, secţia instrumente muzicale (1965-1969).

În 1970, după absolvirea Universității, paralel cu activitatea de creație, Tudor Colac se manifestă și în calitate de pedagog. Fiind invitat să lucreze în calitate de lector la Catedra de Jurnalistică din cadrul aceleiași instituții, dânsul inițiază primul curs de teorie și practică a radiojurnalisticii.

A urmat aspirantura la Catedra de Literatură Română a Facultăţii de Litere a Universităţii nominalizate (1970-1974).

Având, totuşi, atracţie, chemare spre cultura populară, tânărul filolog cu studii superioare a lucrat câţiva ani în funcţie de secretar responsabil şi redactor al emisiunilor folclorice la Radio Moldova.

În 1980 a acceptat conducerea secţiei de metodică a creaţiei populare la Centrul Republican de Creaţie Populară şi Activitate Culturală al Ministerului Culturii şi Cultelor, apoi şef al secţiei de folclor şi etnografie la aceeaşi instituţie (1987-1990).

În 1991 a fost numit în funcţie de director al Centrului, prin cumul-şef al direcţiei generale de activitate în teritoriu în cadrul Ministerul Culturii şi Cultelor din Republica Moldova. Împreună cu o echipă de inimoși adepți și adevărați promotori ai nesecatului nostru tezaur popular spiritual, Tudor Colac depune eforturi susținute întru modelarea sistemului de asistență metodică a instituțiilor de cultură și a colectivelor artistice din localitățile urbane și rurale. Sub patronajul aceluiași Centru se organizează anual zeci de festivaluri, concursuri, treceri în revistă, simpozioane, conferințe, expoziții, târguri, seminare.

În anii 1994-1998 Tudor Colac a făcut stagiu de doctorat în etnologie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, România, unde a elaborat şi a susţinut, în 1999 teza de doctor în filologie, specialitatea folclor, cu tema Familia – vatră a spiritualităţii româneşti.

În 1999 doctorul în filologie Tudor Colac a fost transferat în calitate de cercetător ştiinţific, la direcţia de cercetare a folclorului a Institutului de Etnografie şi Folclor al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, ulterior a Institutului de Literatură şi Folclor (azi Institutul de Filologie). Din 2003 este cercetător ştiinţific superior, din 2006 – cercetător ştiinţific coordonator.

Tudor Colac și-a consacrat 50 de ani din viață cercetând astfel de domenii de interes științific: istoria folcloristicii româneşti; evoluţia folcloristicii basarabene; genuri şi specii ale folcloristicii; lirica populară în Basarabia şi în Transnistria; interferenţe româno-ucrainene în localităţile cu populaţie românească din regiunea Cernăuţi; substratul ceremonial al folclorului; etnologia familiei în spaţiul basarabean; cultura populară în satul moldovenesc contemporan; principii de elaborare a monografiilor etnofolclorice ale localităţilor rurale; continuitatea şi perenitatea creaţiei populare etc.

La Ministerul Culturii şi Cultelor de altă dată, la Centrul Naţional de Creaţie Populară, la sectorul Folcloristică din cadrul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Tudor Colac a reuşit fondarea unei baze de date şi documente în domeniul de referinţă. Cele peste 40 de cărţi, circa 300 de articole, eseuri şi apariţii la Radio şi Televiziune, sutele de festivaluri, concursuri, treceri în revistă şi expoziţii organizate şi jurizate, dar şi supuse unor sinteze de rigoare ar fi o dovadă în acest sens.

Printre altele, opera lui Tudor Colac cuprinde volumele: „Sărbătoarea izvoarelor” (1986), „Şezătoarea” (1986), „Hronic de familie” (1987), „Sorcove de lumină” (2000), „Drag îmi e să fac armata” (2002), „Rădăcinile eterne ale folclorului. Rapsodul Nicolae Botgros la 50 de ani” (2003), La izvorul dorului. Monografie etnofolclorică a satului Onițcani (2004), „Nistrule, apleacă-şi malul. Folclor poetic din Transnistria” (2004), „Ştefan cel Mare şi Sfânt. 500 de ani de nemurire” (2004), „Ţinutul Criulenilor. Vetre etnofolclorice” (2005), Familia – valori și dimensiuni culturale (2005), „Sub semnul cinegeticii. Istorie, mitologie, folclor” (2008), Cinegetica. Dicționar explicativ (2010), Aureola romanței. Festivalul romanței românești „Crizantema de argint” edițiile I-XX (2012), La vatra doinelor (2013), Dicționar de ghicitori (2014), Cântecul cu aripi frânte (2016), Repere etnologice (2017) etc.

Tudor Colac s-a evidențiat cu un veritabil organizator al variatelor manifestări ştiinţifice şi culturale. Prin aceasta se explică faptul ca Dumnealui a avut mai multe funcţii: preşedinte al Comitetului Naţional din Moldova al Comitetului Internaţional pentru Organizarea Festivalurilor de Folclor şi Artă Tradiţională (1993-1999); membru al colegiului de redacţie al Revistei de etnologie (1995-2001); secretar al Consiliului ştiinţific specializat pentru conferirea gradelor ştiinţifice de doctor şi doctor habilitat, specialitatea folcloristică (din 2004); secretar al seminarului de profil la aceeaşi specialitate (din 2004).

Omul de artă populară Tudor Colac a participat la organizarea festivalurilor folclorice de rezonanță în Republica Moldova, România, Ucraina, Ungaria.

Datorită capacităţilor sale, forţei de muncă, hărniciei, interesului de a servi societăţii, Tudor Colac a devenit membru al câtorva uniuni de creaţie: Uniunea Scriitorilor din Moldova, Uniunea Muzicienilor, Uniunea Oamenilor de teatru din Republica Moldova. Posedă titluri de onoare: Maestru emerit în arte din Republica Moldova (1996), Ordinul de Onoare din Republica Moldova (2010), laureat al mai multor festivaluri naţionale şi internaţionale de folclor.