Participantul lichidării consecințelor catastrofei de la Cernobyl a fost omagiat la Biblioteca din Costiceni

Participantul lichidării consecințelor catastrofei de la Cernobyl a fost omagiat la Biblioteca din Costiceni

La 26 aprilie, de Ziua comemorării victimelor catastrofei nucleare de la Cernobyl, la biblioteca din Costiceni a avut loc o întâlnire de suflet, marcată de tragismul evenimentelor de acum 28 de ani în Ucraina. La întâlnirea cu lichidatorul consecințelor avariei de la Cernobyl, Vasile Gorea, au fost prezenţi profesorii şcolari Alexandra Raţă şi Valentina Colac, elevii claselor a 7-a şi a 8-a de la Şcoala de cultură generală din Costiceni, bibliotecarii Serafima Coreţcaia, Viorica Stanciu şi Elena Reus,  ziarişti şi  alţi  oameni  de  bună credinţă.

După ţinerea unui minut de reculegere şi recunoştinţă faţă de victimele şi eroii ce s-au jertfit pentru lichidarea accidentului nuclear de la Cernobyl, elevii au evocat dureri amare, au recitat versuri dedicate eroilor acestei tragedii naţionale.

Cu mare tristeţe în suflet şi-a dezvăluit amintirile domnul Vasile Gorea, unul dintre puţinii supravieţuitori ai monstruoasei nenorociri din Ucraina:

-Am fost acolo jumătate de an, în unitatea noastră se aflau o mie de soldaţi, în jurul Cernobylului se aflau cinci detaşamente militare, al nostru se numea „Prekarpatski”. Vai, sărmanii oameni, mulţi dintre acei participanţi ai lichidării catastrofei au rămas acolo, în locurile cele primejdioase, unde-i aştepta moartea. Uneori la reparaţia obiectelor afectate lucram numai 5 minute din 24 de ore, deoarece gradul de radiaţie depăşea toate limitele. Eu îndeplineam funcţia de monitorizare a aparatelor de măsurare a radiaţiei. Nicicând n-am să uit acel loc înspăimântător, nici efectul  radiaţiei simţite pe pielea mea.

Din păcate, acest om care a suferit, şi-a jertfit sănătatea, nu este asigurat cu pensie de participant al lichidării catastrofei de la Cernobyl. Este o mare nedreptate şi ruşine să-i uităm pe aceşti oameni curajoşi, care cu preţul propriei vieţi a apărat viitorul nostru.

La final, organizatorii manifestării şi elevii din Costiceni i-au exprimat recunoştinţă şi cordiale mulţumiri unchiului Vasile – unicul prezent la manifestare dintre consătenii noştri care şi-au pierdut sănătatea la Cernobyl. Îi dorim multă sănătate şi prosperitate.

Sergiu Barbuța

  

    

Pelerinaj la Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfânt din Codrii Cosminului (21 aprilie 2014)

În mijlocul Codrului,

Codrului Cosminului,

Stă de veghe un stejar,

Mândru, falnic, secular.

(George Puiu)

Tradiții și obiceiuri de Sf. Paști

Tradiții și obiceiuri de Sf. Paști

Expoziția meșterului popular Vasyl Lyhovolea

Expoziția meșterului popular Vasyl Lyhovolea

La 13 aprilie 2014, de sărbătoarea Floriilor, în incinta Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, meșterul popular Vasyl Lyhovolea, o persoană care ține foarte mult la tradițiile populare ale huțulilor, a prezentat lucrările sale excepționale într-o expoziție de artă țărănească, sub genericul „Bucovina, te iubesc”. Printre lucrările sale, s-au enumerat: ouă încondeiate, artizanat, fotografii vechi, obiecte ornamentate ș.a.

Ucrainean de origine, familia domnului Lyhovolea provine din faimoasa comună sud-bucovineană Brodina, o comună unde sau păstrat cu măiestrie tradițiile populare ale huțulilor. Dumnealui s-a născut la 13 noiembrie 1952, la Rădăuți (România). În 1958 părinții săi își mută domiciliu la o bunică din raionul Vijnița, regiunea Cernăuți.

S-a format ca artist plastic fiind impresionat mereu de frumusețea, măreția și atmosfera misterioasă a munților Carpaţi, de cultura și tradițiile a două popoare vecine: român și ucrainean, iar izvoarele spirituale ale acestora se împletesc cu măiestrie în lucrările sale, - a relatat președintele societății „Mihai Eminescu” Vasile Bâcu.

Cu zâmbetul blajin și o privire nostimă, domnul Vasyl ne povestește cu entuziasm, despre expoziția sa. Printre fotografiile vechi ale strămoșilor săi din perioada austro-ungară și cea română, am remarcat o adevărată artă de prelucrare a lemnului și de încondeiere a ouălor. Am rămas profund impresionat de „bartka” baltagul huțulesc, se spune că oamenii plăteau 5 coroane pentru dreptul de a purta baltag, acesta fiind un semn
distinctiv, o armă națională.

O atenție deosebită meșteșugașul bucovinean îi acordă lui Olexa Dovbuș - marele haiduc al huțulilor, numindu-l „Vuico Dovbuș” și personalității domnitorului moldav Ștefan cel Mare.

- Bucovina pentru mine este un ținut unitar, pe care nu pot să-l împart. De aceea prețuiesc și respect toate tradițiile populare românești și ucrainene. 

     Un impas negativ și dezastruos pentru dezvoltarea culturii populare ale huțulilor, în opinia domnului Vasyl, a fost regimul sovietic. Acum avem mai multe prerogative pentru promovarea folclorului nostru, situația culturală a huțulilor în momentul de față este prielnică, a specificat meșterul popular Vasyl Lyhovolea.

Sergiu Barbuța

Dulce grai de Sergiu Bespalco din Stălinești

Dulce grai de Sergiu Bespalco din Stălinești

Grai străbun, scumpă rostire,

Rod pe sufletescul ram,

Ne ești dulcea zămislire

Dintr-un fagure de neam.

Geto-dac îți este cheagul

Și romanic ți-e veșmântul.

Drept ai tot crescut, ca fagul,

Și-ai rodit în veac Cuvântul.

Și te-a rourat mireasma

Cetenii pe culmi cu bouri,

Și ți-a fost catapeteasma

Munți cu creștetul în nouri.

Și ți-a fost oglindă lacul

Cerului, adânc, semeț;

Ți-a cântat întâi diacul

În albastrul Voroneț.

Dinspre munți și dinspre brodnici,

Ca o Dunăre, săltând,

Mi ti-ai revărsat în cronici

Și-ai înmugurit în gând.

 Îți găseai sălaș de pace

În peceți și în hrisoave,

Când veneau alte noroade,

 Țărișoară să ne-o calce.

 Și te-a plâns arcușul teafăr

Pe o strună de vioară,

Te-a tămăduit Luceafăr

Ce pornea ca să răsară.

Și te-au alinat ciobanii,

Baciul și cu Miorița,

Și te-au vorovit Ștefanii,

Vodă, doamna și domnița.

Și-ai tot odrăslit în spice,

Și în șipot, și în frunze,

Și în fluierul ce zice

Doine, când îl duci la buze.

Zodia ta e-n fremătare

Ca un codru de lumină:

Între vechi și noi hotare

Ești acasă, ești stăpână,

Limba noastră cea română!

Vasile Mucea - Un instrumentist de excepție din Bucovina

Vasile Mucea - Un instrumentist de excepție din Bucovina

Icoana Făcătoare de minuni de la Crasna a ajuns la Costiceni (31 martie 2014)

Icoana Făcătoare de minuni de la Crasna a ajuns la Costiceni (31 martie 2014)

Luni, 31 martie, în localitatea Costiceni din raionul Noua Sulița, a avut loc un eveniment remarcabil pentru viața spirituală a localnicilor.

Biserica Sf. Ierarh Nicolae, în frunte cu părintele paroh Aurel Pițu, a găzduit cu mare drag și cu brațele deschise cele mai valoroase tezaure creștin-ortodoxe ale Regiunii Cernăuți: Icoana Făcătoare de Minuni de la Crasna și moaștele sacre ale douăzeci și trei de Sfinți-ortodocși, printre care se numără Sf. Nectarie și Sf. Luca al Crimeei.

Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată de nouă preoți din diferite localități ale raioanelor Noua Sulița și Storojineț.

În această zi bine-dispusă, o mulțime de credincioși de toate vârstele, mai ales tineri și copii, au venit la Biserică să-și pună toate speranțele în puterea tămăduitoare a obiectelor sfinte.

Parohul Bisericii, părintele Aurel spune că este o binecuvântare a lăcașului sfânt că Icoana a ajuns aici pentru a treia oară.

„Dacă în fața icoanei făcătoare de minuni de obicei vedem fața Maicii domnului cu pruncul în brațe, pe partea cealaltă vedem chipul domnului Hristos care a apărut sine stătător din Sfântul Mir. Am făcut acest pas din motiv de ascultare a Macii Domnului, și vreau ca bucuria mea duhovnicească să fie împărtășită cu toată lumea de bunăcredințăˮ, menționat el.

Credincioșii au venit la Biserică, să se roage pentru familiile lor și pentru sănătate:
- Victoria: „În această zi, m-am rugat pentru sănătate, gospodărie, copilași, pentru pace și liniște în țarăˮ.
-  Mihai: „ M-am rugat pentru liniște și pace în țară, pentru un trai mai decent, pentru prosperitateˮ.
-  Zinaida:„Am venit la Biserică să mă rog pentru sănătatea nepoțeilor mei, sper că Icoană și sfintele moaște să mă ajuteˮ.
-  Ana: ”Am auzit că Biserica noastă v-a găzdui Icoana de la Crasna, oamenii spun că ea vindecă multe boli și aduce fericire în familie, de acea am hotărât să vin să mă rog și euˮ.
-  Vasile: „lumea noastră s-a destrăbălat un pic în ultimii ani, vedeți ce se face în țară... mă bucur că astăzi au venit atâția tineri, personal m-am rugat pentru binele copiilor mei și pentru prosperitatea țării noastreˮ.

Tot în această zi, credincioșii au participat la Taina Sfântului Maslu aducând la Biserică puțină făină și ulei.