Mihai Șeremet, medic de vocație europeană

10 cele mai importante beneficii ale prunelor

10 cele mai importante beneficii ale prunelor

Intens folosite ca materie primă pentru producerea legendarei pălinci, prunelor le-au fost trecute cu vederea alte merite pentru care ar trebui sa fie iubite. Ele întăresc sistemul imunitar şi detoxifică organismul. În plus, mai sunt şi savuroase.

Calităţile nebănuite ale acestor fructe micuţe au fost cunoscute din cele mai vechi timpuri, de când au fost aduse în Europa, din Siria. Inclusiv fructele uscate le păstrează, pentru mult timp. Iar doctorii nu se feresc să declare că dacă toată lumea ar mânca două-trei prune pe zi, multe boli ar fi prevenite. Iată doar câteva dintre virtuţile lor terapeutice.

1. Stimulează imunitatea. O prună n-ar trebui refuzată niciodată, pentru că i-ai face organismului un deserviciu. Te energizează rapid, alungă oboseala şi reglează activitatea sistemului nervos. 

Propolisul, un bactericid de exceptie

Propolisul, un bactericid de excepție

Propolisul, numit şi „clei de albine” sau „penicilină românească”, este un produs apicol extrem de preţios. Constă dintr-un amestec de substanţe răşinoase, lipicioase, cu aromă plăcută de răşină şi balsamuri. Este prelucrat de albinele lucrătoare după colectarea unor produse biologice din cel puţin 20 de specii de arbori care produc secreţii răşinoase şi anume din mugurii unor copaci (plop, mesteacăn, arin, castan, fag, frasin, pin, brad), tulpini şi ramuri tinere, peţiolul frunzelor şi scoarţă (salcie, prun). La această materie răşinoasă, albina adaugă secreţiile glandelor

Sunt murdari, nu aduc fericire, dar nu putem trăi fără ei

Sunt murdari, nu aduc fericire, dar nu putem trăi fără ei

Trecând pe lângă tarabele de la iarmarocul de Sânpetru, ca să nu vin acasă cu mâna goală, am cumpărat un şirag de covrigi, ademenită de aroma lor apetisantă. Vânzătoarea a luat bancnota de 20 de grivne, mi-a dat restul şi covrigii... Desigur, pe toate le-a făcut cu aceeaşi mână, fără a-şi pune o mănuşă în timp ce-mi servea marfa. N-am atras atenţie nici cum alţi vânzători de diferite produse delicioase îşi deserveau clienţii în plină stradă. Numai după ce am gustat dintr-un covrig, mi-am amintit de cele citite cu o zi înainte despre bani ca focar de infecţie şi, mai ales despre agenţii patogeni ce-i

Deși limba n-are oase...

Deși limba n-are oase...

Nu orice avem în gând trebuie să ne zboare şi din gură, dacă vrem să nu ne facem duşmani la tot pasul. S-ar părea că într-un cerc de prieteni, sau cu membrii familiei, în bucătărie, putem să vorbim orice, însă psihologii ne avertizează că există teme care mai bine să nu fie atinse chiar în compania unor oameni foarte apropiaţi. Voi desfăşura mai detaliat acest subiect, deşi, sinceră să fiu, mi se pare că sfaturile specialiştilor ne sunt absolut inutile. Or, anume temele de discuţie, numite de ei drept cele mai incendiare şi provocătoare de conflict, sunt nelipsite la un pahar de vorbă între cunoscuţi, între colegi de serviciu, rude, precum şi oameni străini.

Aşadar, psihologii ne preîntâmpină că politica este cea mai periculoasă temă, care trebuie evitată chiar între persoane foarte apropiate, deoarece duce neapărat la ceartă. Dar cine în societatea noastră se poate abţine să nu filozofeze, să nu facă spume la gură, să nu-şi dea cu părerea despre situaţia politică de azi, de ieri şi dintotdeauna, şi, mai cu seamă, despre politicieni. Îndeosebi, în timpul campa­niilor electorale politica este scânteia ce aprinde focarul certurilor în familie, în stradă,

Sănătate fără doctori - Revista „Natura”

Sănătate fără doctori

În lume există multă durere. O parte din această durere este dată de diverse îmbolnăviri şi accidente producătoare de boală. Medicii, farmaciile, laboratoarele, asigurările de sănătate pot ajuta când se întâmplă aceste lucruri. Se pot da şi sfaturi utile de prevenire a bolilor. Dar sănătatea noastră, în esenţă, nu depinde de toţi aceşti factori. Sunt persoane care nu au niciodată nevoie de medici, pastile şi asigurări de sănătate, deşi în lumea de azi aceste persoane sunt tot mai rare. Pentru că există astăzi un ciudat paradox: mai multe medicamente, mai mulţi medici, mai multă ştiinţă medicală, mai multă cheltuială

Beneficiile consumului de mămăligă

Beneficiile consumului de mămăligă

Păpuşoiul sau pur şi simplu porumbul, este planta din familia graminee care şi-a găsit întrebuinţarea în bucătăria tradiţională românească. Originar din America Centrală, unde aztecii îl considerau obiect de cult şi de provenienţă solară datorită culorii aurii a boabelor, a făcut pentru prima dată cunoştinţă cu europenii prin marinarii lui Columb, care au debarcat în Cuba.

În ceea ce priveşte conţinutul şi valoarea nutritivă, porumbul este bogat în acizi graşi nesaturaţi (85 – 90%). Este bogat în vitaminele A, B, C şi E, şi în săruri minerale (magneziu, fosfor, potasiu) şi fibre.

        Porumbul a fost îndelung utilizat în bucătăria tradiţională românească prin făina de mălai gătită sub formă de mămăligă. Deşi iniţial era considerată mâncare ţăranilor, în prezent este des folosită ca substitut pentru pâine şi conform unor cercetări recente având în vedere interesul tot mai crescut pentru alimentaţie echilibrată, se pare că mămăliga aduce nişte beneficii de netăgăduit celor care o consumă. Astfel, în prezent mămăliga şi preparate derivate din aceasta au ajuns în meniurile unor restaurante selecte, apreciate de consumatori.
Mămăliga poate fi încercată în perioada postului, sau pur şi simplu ca adjuvant în detoxifierea organismului şi curăţirea intestinelor. Acum în afară de gustul bun al mămăliguţei la ceaun, vom descoperi şi celelalte beneficii aduse de consumul acesteia.

Înainte însă de a vă trece în revistă beneficiile consumului de mămăligă trebuie să aveţi de asemenea în vedere că un consum exclusiv de mămăligă pentru perioade îndelungate de timp poate să ducă la apariţia unei boli numite pelagra. Pentru a fi evitată se recomandă consumul mămăligii împreună cu lactate sau alte produse animale.

Protejează stomacul şi ficatul

Considerată iniţial hrana săracilor, mămăliga a demonstrat de-a lungul timpului nişte beneficii incontestabile în protejarea intestinelor. Specialiştii germani în biologie celulară vegetală au descoperit recent prezenţa în boabele de porumb a unor substanţe derivate ale acizilor arahidic şi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului. Substanţele cu pricina sunt, din punct de vedere chimic, acizi graşi, ceto-acizi, rezultaţi din oxidarea acidului palmitic şi arahidic şi sunt produşi numai şi numai în rădăcina plantei de porumb, în urma unor mecanisme biochimice încă neelucidate ştiinţific. Cert este că aceşti ceto-acizi ignoră legile chimiei şi biologiei clasice, absorbindu-se în intestin cu mare uşurinţă, fără a suferi transformări chimice decât în proporţie de 22-28%. Micile cantităţi de ceto-acizi palmitici şi arahidonici, ajunşi în sânge se transformă în hidroxiacizi (alcooli cu grupări chimice acide) care se pot combina chimic cu cel puţin 57 de specii de otravuri existente în organism.

Efectul detoxifiant al substanţelor din porumb uşurează efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducind considerabil riscul la insuficienţe şi ciroze hepatice. La populaţiile unde se consumă zilnic terci de mălai, incidenţa bolilor hepatice este de 10 ori mai mică, iar copiii au o dezvoltare mai bună.

Creşte durata de viaţă

Sau cel puţin aşa ne spun cercetătorii endocrinologi care consideră că un consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfuncţii tiroidiene.

De asemenea, consumul de mămăligă reglează concentraţia de glucoză în sânge, fiind de folos diabeticilor. Reduce cantitatea de colesterol din sânge, scăzând astfel riscul de ateroscleroză şi, implicit, de infarct. De asemenea, consumul de mămăligă este răspunzător şi de longevitate. Multă lume crede că mămăliga îngraşă. Ei bine, mămăliga moale are de patru ori mai puţine calorii faţă de pâine. Iar mămăliga vârtoasă are jumătate din caloriile pâinii. Încă din cele mai vechi timpuri, românii au folosit mămăliga ca leac.

Dezvoltă musculature

Fiziologul spaniol E.A. Rodriguez a observat, întâmplător, că cei mai apţi copii pentru sporturi de performanţă din Ecuador şi Columbia au o bogată alimentaţie în „terciuri de porumb”. Pe baza acestei observaţii, el a iniţiat un amplu program de cercetare în medicina sportivă, descoperind că aceleaşi substanţe derivate ale acidului palmitic şi arahidonic au rol în dezvoltarea fibrei musculare, prin modificarea modalităţii de acţiune a hormonilor tiroidieni.

Mămăliga şi porumbul în terapii naturiste

Contra obezităţii: conferă o senzaţie de saţietate extrem de rapidă, datorită fibrelor alimentare din compoziţia sa. Studiile de specialitate au arătat că la persoanele care consumă regulat porumb, anumite probleme generate de hipotiroidie, cum ar fi îngrăşarea, somnolenţa, lipsa de tonus fizic şi mental, sânt reduse considerabil. Gastrita hiperacidă şi ulcerul sânt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pâine, mălaiul având, pe lângă efectul de reducere a acidităţii, şi o acţiune uşor calmantă, sedativă.

De ajutor în problemele cu fierea: măreşte secreţia de bilă şi facilitează evacuarea sa, având şi efecte antiinflamatoare biliare. Este de ajutor în afecţiuni ca dischinezie biliară, dispepsie, colecistită.

Stimulează creşterea părului: masajul cu mălai. Cu un pumn de mălai se masează bine scalpul timp de cîteva minute. Se scutură bine mălaiul, dar nu se spală părul. Se repetă tratamentul 2-3 zile, abia apoi se spală bine părul.

Efect diuretic: ceaiul preparat din mătase de porumb este foarte eficient ca diuretic şi pentru eliminarea pietrelor la rinichi

Pentru durere în gât şi răceală: se pot folosi cataplasme din mămăligă aplicate pe gât sau piept sau se bea seara înainte de culcare un terci obţinut dintr-o mămăligă moale în care s-a adăugat o bucăţică de unt şi puţină miere.

Daniela Scripcariu