Vârstnicii din Stălinești s-au bucurat de o atenție deosebită

Vârstnicii din localitatea Stălinești s-au bucurat de o atenție deosebită

În ajunul sărbătorilor de iarnă, nu numai copiii dar și cei vârstnici sunt în așteptarea unui miracol. Fiecare persoană de vârsta a treia, veștejită precum o floare care a fost smulsă din pământ, vrea să mai guste puțin din fericire pe care o tânjește în fiecare dimineață.

Sărbătoarea Anul Nou și Crăciunul ca niciodată le aduce celor de vârsta înaintată o mică doză de comunicare, veselie și atenție din partea lui Moș Crăciun. În pragul acestor mai așteptate sărbători ale anului, șeful Administrației raionale de Stat Vitalie Balta, împreună cu șef-adjunctul Consiliului raional Vasyli Gorbatyuk,

Romania: Festive Music from the Maramureş Region (Muzică Tradițională)

Căluții din Costiceni la Festivalul sărbătorilor de iarnă din Noua Sulița (2013)

Căluții din Costiceni la Festivalul sărbătorilor de iarnă 

din raionul Noua Sulița (2013)

  Sursa: kamienczanka.livejournal.com

Vezi toate articolele referitoare la: Căluții din Costiceni

Poezii pentru copii dedicate Iernii (Zinaida Smochină-Rotaru)

Poezii pentru copii dedicate Iernii 

(Zinaida Smochină-Rotaru)

DINSPRE MIAZĂ NOAPTE

Iată dinspre miază-noapte,

Vântul cu putere bate

Şi tot mână norii grei,

Încărcaţi sunt cu polei.

Peste tot ca să-i cearnă,

Aducând frigul de iarnă.

ÎN AJUN DE SĂRBĂTOARE

Peste dealuri și văi,

Cu sunete de zurgălăi,

Iată vine Moș Crăciun

Se aude, e pe drum.

Săniuța iute-i zboară

Ca s-ajungă în astă seară

Pe la orice copilaș

De prin sate și orașe,

Ca să-i bucure pe toți,

Pe copii și pe nepoți

Și pe orice prichindel

Cu cadouri fel de fel.

MOŞ CRĂCIUN

Vine, Moş Crăciun, vine,

Pe schiuri şi pe patine.

Vine Moşul de departe,

Cu desagii grei în spate.

Moș Crăciun le aduce zâmbetul pe buze celor mici din Costiceni (31 dec. 2014)

Moș Crăciun le aduce zâmbetul pe buze celor mici 

(Costiceni 31 decembrie 2014)

„Vedetele estradei - vedetelor sportului”

„Vedetele estradei - vedetelor sportului”

În ajunul Sărbătorilor de iarnă, la 19 decembrie, nouasulițenii au fost invitați la un festival tradițional dedicat tuturor sportivilor din raion, care prin realizările lor în sport au adus faimă și mândrie plaiului natal.

Acestă manifestare cultural-sportive sub genericul: „Vedetele estradei - vedetelor sportului”, a fost organizată de președintele Asociației sportive „Kolos” și de cetățeanul de onoare al orașului Noua Sulița, Gheorghe Chiril.

Ca orice măsurilor, acest festival a început cu un minut de reculegere în cinstea tuturor celor care au decedat în

O doină în memoria unui tânăr care i-a impresionat pe mulți

O doină în memoria unui tânăr care i-a impresionat pe mulți

La 16 noiembrie a. c, pe traseul Cernăuți-Chișinău a avut loc un accident teribil care a zguduit întreaga regiune. În urma acestui accident rutier au decedat trei tineri din satul Mahala, raionul Noua Sulița în vârstă de 18, 20 și 27 de ani. Moartea prematură al băieților a provocat părinților și celor apropiați o durere imensă.

Dana Gostiuc, o bună prietenă al lui Ionel Axani, (unul dintre tinerii decedați) spune că sufletul lui a fost curat ca lacrima, era un băiat vesel și plin de viață. Vestea tristă despre moarte lui a pus-o serios pe gânduri, întrucât ea a hotărât să-i imortalizeze numele într-un cântec. Ea a compus o doină excepțională și a postat-o în rețelele de socializare. Peste un timp, această melodie a trezit admirație printre tineri. În opinia ei, tinerii și prietenii celor răposați, ascultând o asemenea doină, vor păstra în memorie candela aprinsă a celor plecați prea devreme în lumea fără dor.

Datini și Tradiții românești - Jocul Caprei

Datini și Tradiții românești - Jocul Caprei

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Anul Nou ale tradiției populare românești, dacă nu cel mai cunoscut, este mersul cu capra. Acest obicei nu este unul creștin la origine, dar a fost acceptat încetul cu încetul de creștin, capra fiind două simboluri dacice precreștine.

Unii susţin că mersul cu capra datează doar din secolul XIX, după o lungă perioadă de absenţă a acestui obicei din folclorul românesc, alţii spun că a existat dintotdeauna dar nu s-a manifestat în toate regiunile, ca în ziua de azi. Renaşterea mersului cu capra în secolul XIX a venit sub forma unui element de cult cu un rol

Obiceiuri de Crăciun și Vremea Colindelor

Obiceiuri de Crăciun și Vremea Colindelor

Sărbătoarea tradițională a obiceiurilor de iarna „Florile Dalbe” - Ediția a XX

Sărbătoarea tradițională a obiceiurilor de iarna „Florile Dalbe” - Ediția a XX

Cernăuți - 21 decembrie 2014

Dialog sufletesc dintre Bunel și Nepot

Dialog sufletesc dintre Bunel și Nepot

de Todor Nicolaevici

Se ştie că legăturile sufleteşti dintre nepoţei şi bunici sunt foarte strânse. Şi aceasta-i normal şi nici într-un caz nu poate fi o daună în calea educaţiei generaţiei în creştere - bunicii au o mare practică de viaţă, ei în timpul creşterii propriilor copii n-au avut destulă posibilitate să le acorde atenţia necesară şi, principalul, ei caută să-i apere, să-i protejeze într-un anumit fel de propriile greşeli, comise în decursul vieţii. Această legătură este atât de familiară că, de cele mai multe ori, nepoţii îşi dezvăluie tainele sufleteşti mai degrabă bunicilor, decât părinţilor ceea ce, uneori, duce

Moșul tuturor copiilor: Sfântului Ierarh Nicolae

Moșul tuturor copiilor: Sfântului Ierarh Nicolae

La 19 decembrie creştinii ortodocşi îl sărbătoresc (pe stil vechi) pe unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai credinţei strămoşeşti, pe Sf. Nicolai - Făcătorul de Minuni, al cărui nume se tălmăceşte ca „biruitor de popor, biruitor al răului”. Sf. Ierarh Nicolae a trăit pe vremea împăraţilor Diocţian şi Maximilian. A murit la 6 decembrie anul 342. Din anul 1807 moaştele Sf. Nicolai se află la Bali, Italia, luate din Mira, ca să nu cadă în mâinile musulmanilor.

Despre Sf. Nicolai legenda ne spune că, alături de Sf. Toader, acesta păzeşte Soarele care, îngrozit de relele pe care le vede pe pământ, vrea să fugă. De aceea Tatăl Ceresc i-a pus pe aceşti doi sfinţi să-l păzească. De asemenea, Sf. Nicolai stă­pâneşte apele şi este patronul marinarilor, pe care îi salvează de la înec. El îi apără şi pe soldaţi în război,

Responsabilitatea începe de la mine

Responsabilitatea începe de la mine

La 12 decembrie, elevii organizației gimnaziale pentru copii „Olimpia”, au organizat un mic flashmob, care face parte din campania națională „Responsabilitatea  începe de la mine”.

Astfel, cei mai activi elevii ai Gimnaziului din Noua Sulița, au vizitat mai multe magazine din oraș, cu scopul de a nu permite vânzătorii locali se comercializeze țigări și băuturi alcoolice minorilor.

Pe ușile magazinelor din centrul raionului Noua Sulița, au fost afișate niște pliante speciale, care îi îndeamnă pe vânzători să nu facă bani pe sănătatea copiilor minori, să nu le vândă acestora băuturi alcoolice și tutun. 

În caz dacă unii oamenii au fost martorii oculari ai unor asemenea scene reale, în care sunt surprinși vânzătorii comercializând astfel de produse minorilor, aceștia sunt rugați să telefoneze la numărul special afișat pe pliant, numai așa v-om reuși, probabil, să dezrădăcinăm acest obicei din societatea noastră de a ne îmbogăți pe seama micilor cumpărători.

De unde atâta agresivitate?

De unde atâta agresivitate?

La întrebarea părinţilor referitoare la violenţele în şcoli ale copiilor între ei, psihologii răspund simplu: e o urmare a „educaţiei” primite acasă. Nu există părinţi care să nu se fi confruntat cu asemenea probleme. Elevii se lovesc, se împing, se ameninţă fizic, iau cu forţa obiecte ale celorlalţi, pun porecle umilitoare, discriminează, sunt agresivi cu profesorii. Ba mai folosesc telefonul şi Internetul pentru mesaje jignitoare despre alţi copii sau chiar cadre didactice. Din această cauză profesorii adeseori îşi pierd răbdarea, folosesec ameninţarea, pedepse

Întâlnire de suflet cu „Bunicuța poeziilor Amuzante”

Întâlnire de suflet cu „Bunicuța poeziilor amuzante”

Săptămâna trecută, copiii de la Complexului Instructiv-Educativ din localitatea Șendreni (Dranița) cu o deosebită plăcere au întâlnit-o cu pâine și sare pe „bunicuța poeziilor amuzante” Zinaida Smochină-Rotaru.

De data aceasta domnia sa a fost invitată de către șefa grădiniței din cadrul Complexului Instructiv-Educativ, Angela Gherdic, și de bibliotecara Aurica Ștefanco pentru a-și prezenta noile creații poetice în

Primarul din Șendreni: Participant la lichidarea consecințelor de la Cernobyl

Primarul din Șendreni Vladimir Eftemie
Participant la lichidarea consecințelor avariei de la CAE Cernobyl

La 14 decembrie, Ucraina i-a omagiat pe eroii, care și-au riscat propria viață și sănătatea, participând la lichidarea consecințelor catastrofei nucleare de la Cernobyl. Anume în această zi a avut loc finalizată construcției sarcofagului deasupra blocului energetic.

Despre consecințele tragice și unele momente înfiorătoare, despre care s-a vorbit mai puțin, ale acestei catastrofe globale ne-a mărturisit domnul Vladimir Eftemie, primarul satului Șendreni

Grupul Folcloric „Vatra” din Botoșani (Muzică Populară)

Grupul Folcloric „Vatra” din Botoșani

Simbolul sărbătorilor de iarnă

Simbolul sărbătorilor de iarnă

Sărbătorile de iarnă sunt cele mai frumoase. Fiecare le așteap-tă cu drag, sperând că venirea lor le va aduce în case fericirea, ce va rămâne pentru mult timp...

Oamenii îşi doresc un An Nou mai bun, mai fericit, un an paşnic.

Sărbătorile sunt întâlnite din toată ini­ma, ele ne umplu sufletul de bucurie şi speranţă.

Dar cele mai dorite şi fericite sunt pen­tru copii, care în fiecare an aşteaptă cu ne­răbdare să sosească Moş Crăciun, să pri­mească cadouri, pe care părinţii le aşează sub măreţul brad împodobit.

Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilităţi

Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilităţi

La început de decembrie, de Ziua internațională a persoanelor cu dizabilităţi, Centrul de reabilitare a copiilor-invalizi din Costiceni a fost vizitat de primul adjunct al șefului  Administrației Raionale de Stat Noua Suliță, Victor Podorojnyi, de locțiitorul președintelui   Consiliului Raional, Vasyl Gorbatiuk, de președintele Societății „Crucea Roșie” din Noua Suliță, Marina Gligor, și alții.

Cu ocazia acestei sărbători, oaspeții prezenți la acea întâlnire cu micuții din localitate, le-au oferit acestora dulciuri și cadouri, urându-le sănătate, fericire și mereu să fie binecuvântați de  Bunul Dumnezeu.

La rândul lor, elevii centrului au prezentat în fața oaspeților un mic concert, readucând în privirile lor amintirile de altă dată ale copilăriei,  fiind răsplătiți cu aplauze și ovații de „bravo!”.

Împământenirea luceafărului (Istoria bustului lui M.Eminescu din Cernăuţi)

Împământenirea luceafărului 

(Istoria bustului lui Mihai Eminescu din Cernăuţi)

Oraşul Cernăuţi, duminică, 7 decembrie 1930. În acea zi de înce­put de iarnă, însă cu „o vreme admirabilă ca de primăvară”, în Parcul „Arboroasa” a fost dez­velit bustul Luceafăru­lui poeziei noastre, ope­ra căruia a intrat în patrimoniul de aur al literaturii universale, devenind o comoară spirituală a întregii omeniri. Sculptorul R. P. Hette a înveşnicit în bronz chipul aceluia care „a turnat gândul şi susţinerea sa în nemuritoare versuri”, fiindcă el a înţeles să atingă cu o neîntrecută măiestrie toate coardele sufletu­lui omenesc.

Bustul lui Mihai Eminescu a fost înălţat din iniţiativa Sec­ţiei cernăuţene a Societăţii

La Costiceni s-a desfășurat un seminar teoretico-practic al directorilor din școlile raionului Noua Sulița

Localitatea Vancicăuți și-a sărbătorit „Ziua Școlii” (21 noiembrie 2014)

Localitatea Vancicăuți și-a sărbătorit „Ziua Școlii” 
(21 noiembrie 2014)

Tastează „Vezi mai Departe” pentru a vizualiza mai multe fotografii

Pădurea Varnița - o tristă amintire (Povestirea lui Gheorghe Mihailiuc)

Pădurea Varnița - o tristă amintire

(Povestirea lui Gheorghe Mihailiuc, martor ocular al Masacrului de la Fântâna Alba)

Întrunire metodică la școala din Mălinești

Întrunire metodică la școala din Mălinești

La finele lunii noiembrie, la Școala de cultură generală din satul Mălinești, raionul Noua Suliţă, a avut loc un seminar teoretico-practic raional al profesorilor de limba franceză.

În cadrul seminarului, participanții au avut ocazia să discute diverse teme legate de predarea limbii franceze în școlile din raion. Oaspeții prezenți au asistat la o lecție deschisă în clasa a V-a pe tema: „Obiectul meu școlar preferat” și au urmărit activitatea educativă extrașcolară cu genericul „Cunosc totul despre Franța”.

În etapa finală a seminarului, înain­te de a face concluzii și recomandări corespunzătoare, par­ticipan­ții la seminar au asistat la o „masă rotundă”, la care profesorii și-au exprimat opiniile personale și experiențele profesionale.

Tinerii nouasulițeni au câștigat campionatul regional de baschet

Tinerii nouasulițeni au câștigat campionatul regional de baschet

Echipele de elevi din regiunea Cernăuți s-au întâlnit la Noua Sulița pentru a-și demonstra  calitățile sportive în cadrul Campionatului regional de baschet. La acest campionat regional, desfășurat cu sprijinul reprezentanților Departamentului orașului Cernăuți. 

Găzduiți de Liceului raional, organizatorii și participanții prezenți în sala sportivă au hotărât prin această competiție să marcheze Ziua Armatei Ucrainene.

Cei mai buni jucători ai turneului de baschet au fost aleși: Maxim Darii (Noua Sulița), Igor Starciuk (Storojineț) și Denis Dariiciuk (Cernăuți).

Pentru înmânarea premiilor și trofeelor sportive, directorul Școlii sportive pentru copiii și tineret din Noua Sulița, Mihai Rața, a exprimat sincere mulțumiri și aleasă recunoștință domnului Mykola Kozubovskyi, șeful Departamentului pentru educație, tineret şi sport. 

foto: rayoninfo.info

Ariciul (mitologie animalieră)

Ariciul (mitologie animalieră)

În ansamblul mitologiei populare româneşti, ariciul reprezintă animalul prin excelenţă cosmogonic. Nici o altă vieţuitoare din beştiarul folcloric nu este atât de intim şi atât de profund legată de momentele decisive ale facerii dintâi a lumii. Caracteristica cea mai generală şi cea mai cunoscută despre arici este aceea că „el a urzit pământul”. De aici derivă caracterul sacral al ariciului, prestigiul său cu totul ieşit din comun. E păcat să omori ariciul, susţin credinţele populare, pentru că el a urzit

Alături de cei mai triști ca noi

Alături de cei mai triști ca noi

Bunătatea și generozitatea sunt două aripi ale sufletului omenesc pe care se sprijină umanitatea. Ar trebui să fim buni cu toți oamenii binevoitori, darnici, blânzi la inimă și să ne grăbim să facem un bine cât de mic.

Acesta a fost mesajul elevilor Centrului raional de arte pentru copii, ecoul cărui a răsunat săptămâna trecută pe scena Casei raionale de cultură.

Prin această acțiune ei s-au alăturat Campaniei pan-ucrainene: „Spre împlinirea dorințelor”, organizând și un concert de

Vasile Lelițchi - Sinonime sau limba noastră e săracă?

Alexe Mateevici îi compătimea pe cei care se plângeau că le este limba prea săracă. Deci poetul cunoştea asemenea compatrioţi. Ei nu aveau temei să creadă că e săracă şi singura lor justificare era că fuseseră lipsiţi de posibilitatea de a-i cunoaşte bogăţia. De aici îndemnul „înviaţi-vă dar graiul ruginit de multă vreme...”.

Astăzi se găsesc unii care nu se plâng, ci doar îi contestă valoarea şi o fac tocmai de la înălţimea nimicniciei lor, o consideră într-adevăr săracă, o neagă ţâfnos, cu ifose de cunoscători ai alteia „mai mari”, parcă jigniţi de idiomul latin, parcă pe deplin satisfăcuţi că nu mai sunt nevoiţi să-şi pună probleme de conştiinţă, de neam, de spirit, de respect pentru comoara lăsată din strămoşi.

Am întâlnit conaţionali de-ai mei care mi-au declarat ritos că e săracă. Ignorând-o, ignoranţi şi ei, îşi dau în vileag propria sărăcie cu duhuri, se pun singuri în categoria celor pe care purtătorii limbii noastre prin veacuri i-au etichetat cu calificativ de o uimitoare varietate sinonimică: prost. I se potriveşte oricărui înfumurat care face nazuri şi îi e silă de limba mamei. Pentru un asemenea creier cât miezul de nucă, dar cu pretenţii de mare dovleac, voi încerca să aduc exemple, poate reuşesc să-i conving că avem un lexic bogat, că poţi găsi oricând cuvântul potrivit. Voi înşira aici câte ceva din belşugul de sinonime ale cuvântului de mai sus, la care mai putem adăuga „ca gardul”, „ca noaptea”, „ca oaia” etc.

Avem cuvinte cu cele mai subtile nuanţe, termeni împrumutaţi din cele mai deplasate zone ale activităţii umane, cuvinte derivate din cine ştie ce etimon rătăcit pe la noi, cuvinte ce stigmatizează, iau în zeflemea sau definesc în tot felul aceeaşi meteahnă omenească: puţinteala minţii. Ea poate fi din născare, fără leac, din fudulie, de care e nedespărţită, o putem găsi prinsă în expresii trainice, în cuvinte arhaice, dar şi neologisme, cu sufixe augmentative, dar şi dezmierdătoare (prostuţ), în cuvinte ce parcă se cer potrivite în rime, ca în cântecul popular...

Aşadar, să le trecem la catastif aparte, fără pretenţia de a le epuiza pe toate.

Nătărău, bolând, netot, gogoman, tâmp, idiot, tont, lălâu, şui, hăbăuc, imbecil, stupid, năuc, dobitoc, zălud, tâmpit, nătântoc, bleg, tumănit, pleavă-n tigvă, toromac, nerod, guţă, prostănac, nătăfleţ, nătâng, obtuz, fraier, budălău, redus, minte slabă, ageamiu, zăbăuc, neghiob, zurliu, curcă chioară, zăpăcit, mărginit, smintit, ţâcnit, aiurit, fără pereche, fieţ, butuc, într-o ureche, cap bătut cu leuca, sec, căpăţână, chiomp, zevzec, gol de minte, papă-lapte, pică-n-cap, nu ştie şapte, tare de cap, minte proastă, îi mănâncă şi câinii din traistă, fără-o doagă, prostovan, tigvă goală, mocofan, scăunoaie, bou, zârghit, sărac cu duhul, lipsit, cap pătrat, bobleţ, tembel, răsturnat, ca vai de el, deştept-oaie, mangafa, dă în gropi, e cam aşa, hop pe-o parte, tra-la-la, calcă-n străchini, fără har, pe deasupra şi... măgar.

Ei, n-avem vocabular?

Vasile Lelițchi

Concordia - №.30 – 25 iulie 2008

Capra (mitologie animalieră)

Capra (mitologie animalieră)

În tradiţia populară românească, imaginea caprei se asociază întotdeauna cu cea a sărăciei. „Aşa, zice, că era sărac bietul om. O gândit că ce-a face? A cumpărat o oaie. Amu a tânzuit el iarna, şi primăvara vine Sărăcia să steie acolea şi ea. Acolo a fost învăţată. Amu oaia: „N-ai loc aci. Că-ntr-un loc îmi ţin laptele, într-un loc mielul, într-un loc lâna, într-un loc mă culc eu şi n-ai loc.” Se duse la altu, care-şi cumpărase o capră: „D'apoi, mă, venii aici la tine ca să-mi faci un loc să dorm şi eu cu capra.” Capra: „Cum să nu! Este loc pentru tine! Este loc!” Povestirea de faţă, din punct de vedere al realităţii, nu este deplin adevărată. Într-adevăr, animalul ponegrit oferă, ca şi oaia, carne, păr, piele şi lapte; desigur, nu oferă atât de

Fericit, ca un câine credincios, la picioarele soției

Fericit, ca un câine credincios, la picioarele soției

„Avea ochii migdalaţi de culoarea mării cuprinsă de furtună, un păr lung, corp înalt şi mlădios, un surâs atrăgător şi dulce ce-mi fură pentru totdeauna inima. Avea o eleganţă înnăscută, eul său, şi un gust im­pecabil. Se deosebea mult de celelalte tinere. Se ţinea mândră şi inde­pendentă faţă de bărbaţi, ba, uneori, ţi se părea că te priveşte de la înălţime cu un fel de dispreţ. Cum numai o văzusem înţelesem că nu face parte dintre fetele linguşitoare şi cochete ce se ţin de noi, bărbaţii, ca scaiul de oaie. Această mândrie, mai precis - demnitate, nu era o co­chetărie prefăcută, ci o trăsătură naturală, proprie doar

Legenda macilor

Legenda macilor

Se spune că într-un sat de prin părţile noastre trăia o familie săracă. Locuia într-o căsuţă sărăcăcioasă la marginea satului. În afară de cei doi copii pe care îi aveau, lângă casă nu erau nici vite, nici păsări. O duceau foarte greu. Cei doi părinţi munceau din zori şi până-n noapte la cei bogaţi ca să-i poată întreţine pe cei doi copii - un băieţel şi o fetiţă. Când părinţii nu erau acasă, copiii se jucau toată ziua în ogradă, fiindcă nu aveau voie să iasă după poartă.

Vampirul vine fix la miezul nopții

Vampirul vine fix la miezul nopții

Întâmplarea a avut loc în orașul Jitomir. Şefului miliţiei orăşeneşti i-a telefonat o lucrătoare de la morgă: „Vă rog, veniţi de urgenţă, căci e nebun, domnule colonel!” Când miliţianul a încercat să afle ce s-a întâmplat, cine a înnebunit, femeia i-a răspuns din nou cu vocea-i agitată: „Vampirul, domnule colonel! Vine fix la miezul nopţii”.

Intrigat, căci nu credea nici în vampiri, nici în fantome, colonelul, chiar în aceeaşi zi, se duse la morgă. Cum îl văzu venind, femeia îi ieşi bucuroasă în întâmpinare şi înainte ca

Sala de sport „Haiduc” a fost deschisă la Mahala

Sala de sport „Haiduc” a fost deschisă la Mahala

Ai noștri întotdeauna se slăveau prin realizări remarcabile în sport. Acest pământ a cultivat o sumedenie de personalități cu caracter puternic, oameni talentați cu un potențial văluros sportiv.

Realizările sportivilor noștri la jocurile olimpice sau la alte competiții, au adus regiunii noastre mândrie și glorie nemărginita, credibilitate, celebritate și stimă în toată Ucraina.

De aceea, comunitatea amatorilor de sport din satul Mahala în frunte cu Gheorghe Axanie, mai bine

ÎPS Arhiepiscop Meletie a sfințit o nouă biserică în satul Coteleu

ÎPS Arhiepiscop Meletie a sfințit o nouă biserică 
în satul Coteleu, raionul Noua Suliță.

  Conducătorul Eparhiei Cernăuților și Bucovinei ÎPS Meletie împreună cu un sobor de preoți, în data de 21 noiembrie de sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, a săvârșit o slujbă de sfințire a noii biserici din localitatea Coteleu.

Noua biserică al cărui protector este Sf. Ierarh Nicolae, prin efortul comun al consatenilor a fost reconstruită în aproape 15 ani. După atâta amar de vreme, ușa lăcașului de cult este și va fi mereu deschisă pentru toți credincioșii ortodocși.

La ceastă acțiune divină au participat întregul

Foametea din (1932-1933) și (1946-1947)

Foametea din (1932-1933) și (1946-1947)

Ucraina mult timp a păstrat în tăcere adevărul despre foamete. Decenii la rând noi am vorbit despre această tragedie numai în şoaptă. Ni se spunea la nivel oficial că în Ucraina n-a fost foamete, doar recolta a fost la cel mai scăzut nivel.

Foametea din Ucraina a fost una din cele mai tragice crime din istoria omenirii. Conform unor date statistice (şi ele nu-s precise), pe parcursul anilor 1932-1933 din lipsa totală de alimente au decedat 12 milioa­ne oameni, iar 3 milioane au fost duşi din Ucraina în Siberia, Ural, Kazahstan.

În fiecare minut decedau 17 oameni, în fiecare oră - 1.000. aproape 25 mii de per­soane zilnic, 11 mii de sate au rămas pustii...

Regiunea Cernăuți nu a avut de suferit în anii 1932-1933, deoarece nu eram sub ocupaţia sovietici, dar au căzut jertfă foametei din anii 1946-1947, când în toată Basarabia și nordul Bucovinei au decedat circa 1 milion de oameni. „Foametea-2”, cum i se mai zice astăzi, a fost bine or­ganizată de regimul totalitar în frunte cu Stalin.

Conform unor date statis­tice, în anul 1946 în sectorul agrar lucrau 80% femei, în col­hozuri lucrau 800 mii copii în vârstă de la 12 până la 16 ani.

Cel mai mult au avut de su­ferit oamenii de la sate, casele ţăranilor erau „măturate” de orice grăunte.

Dacă un preşedinte de gos­podărie nu dădea recolta la stat, era aspru pedepsit.

Pe parcursul anului 1946 şi în primul trimestru al anului 1947, au fost judecaţi 1.312 preşedinţi de colhozuri. Cekiştii ucraineni raportau la Moscova, că în anul 1947 în Ucraina au avut loc 130 cazuri de canibalism.

Iată, ce descria ziarul „Gla­sul Bucovinei” din anii 1932-1933, despre foametea din acei ani:

Din Kiev se anunţă, din ca­uză că locuitorii din Turbaciov au refuzat să predea statului re­colta, satul a fost înconjurat de trupele G.P.U.-lui, care au luat cu forţa toată recolta, incen­diind apoi întreaga localitate. Țăranii care voiau să se salveze din marea de flăcări, ce mistu­iau casele lor, au tost împuşcaţi de trupele roşii. Numărul celor împuşcaţi este foarte mare şi printre aceştia se aflau 53 femei şi copii.

Alt exemplu: „Foametea bântuie şi la Odesa, care a început să fie părăsită de locuitori.

La Kiev în fiecare zi mor de foame zeci de oameni. În Poltava s-a ivit epidemia de tifos. În această localitate au fost mari mişcări antibolşevice”.

Guvernul sovietic a trimis în Ucraina numeroase unităţi militare pentru menţinerea or­dinii. Asemenea cazuri sunt cu miile. Iată, ce a adus puterea so­vietică în Ucraina.

Astăzi e cazul să ne amin­tim de conducerce noastră de stat, care în 1917 a proclamat independenţa ţării. Ei au fost primele jertfe ale regimului to­talitar. Din cei 800 de membri ai Radei Centrale au fost lichidaţi aproape toţi.

Un popor blând, harnic şi cu credinţă în Dumnezeu a fost silit să treacă prin cele mai cumplite chinuri ale iadului comunist.

Veşnică pomenire celor decedaţi în urma foametei şi re­presiunilor politice!

Viorel Ghiba

Gazeta de Herța

№.49 – 21 noiembrie 2014