![]() |
| Mihai Eminescu – Eternitatea unei personalități în Filatelia României și Republicii Moldova |
Se afișează postările cu eticheta Mihai Eminescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Mihai Eminescu. Afișați toate postările
15 ianuarie 2025
15 ianuarie 2023
15 iunie 2022
14 ianuarie 2022
15 iunie 2021
15 ianuarie 2020
03 ianuarie 2020
16 ianuarie 2019
Din dragoste pentru Eminescu, o ardeleancă a cusut manual poezia „Luceafărul” pe pânză
Din dragoste pentru Eminescu, o ardeleancă a cusut manual poezia „Luceafărul”, pe o pânză din cânepă de șapte metri lungime
15 ianuarie 2019
23 iunie 2016
Când amintirile-n trecut încearcă să ne cheme…
Când
amintirile-n trecut încearcă să ne cheme…
(Mihai Eminescu comemorat la Noua Sulița)
Poet naţional şi universal, Mihai Eminescu este o personalitate
emblematică a spiritualităţii româneşti. Interpretându-i opera literară,
publicistică şi filozofică, numeroşi exegeţi au văzut în Eminescu sinteza
modernă a spiritului naţional, fiind numit „poetul nepereche” (G.Călinescu),
„omul deplin al culturii române” (Constantin Noica), „expresia integrală a
sufletului românesc” (Nicolae Iorga).
De mai mulţi ani la rând miezul lui Cireşar adună de fiecare dată
profesori, elevi şi admiratori ai operei eminesciene din ţinutul nostrum la
bustul lui Mihai Eminescu din centrul oraşului.
Anul 2016 este deosebit pentru toată suflarea românească din lume,
deoarece se împlinesc 150 de ani de la debutul literar al poetului şi 127 de
ani de la trecerea lui în lumea celor drepţi.
Cu acest prilij elevii de la CIE din Marşinţi au depus flori la bustul
lui Mihai Eminescu.
Participarea noastră la manifestările prilejuite de comemorarea lui
Mihai Eminescu la 15 iunie este o datorie sfântă şi o obligaţie pe care o avem
în faţa elevilor de a-i îndruma spre adevăratele valori cultural, literare şi
spirituale ale neamului nostru.
Maria Vornic,
profesoară de limba
şi literatura română la CIE din Marşinţi
15 iunie 2016
„Toate-s vechi şi nouă toate” - 127 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Eminescu
Toate-s vechi şi
nouă toate.
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă.
Tu rămâi la toate rece
* * *
Limba românească e la sine acasă o împărăteasă
bogată căreia multe popoare i-au plătit dare în metal aur pe când ea pare a nu
fi dat nimănui nimic. Dar metalul aur ea l-a tipărit în tiparul ei propriu şi e
azi al ei pentru că tot poartă efigia ei neschimbată, neschimbabilă chiar. A o
dezbrăca de averile, pe care economică şi chibzuită le-a adunat în mii de ani, însemnează
a o face din împărăteasă cerşitoare.
* * *
Asta-i deosebirea între D-zeu şi om.
Omul are-n el numai în şir fiinţa altor oameni viitori şi trecuţi. D-zeu le are
deodată toate neamurile ce or veni şi ce au trecut; omul cuprinde un loc în
vreme. D-zeu e vremea însăşi, cu tot ce se-ntâmplă-n ea, dar vremea la un loc,
asemenea unui izvor a cărui ape se întorc în el însuşi, ori asemenea roţii ce
deodată cuprinde toate spiţele, ce se-ntorc veşnic.
* * *
Oare să fie un popor atât de bătrân încât
să fie pierdut memoria trecutului? Să nu ştim că numai în păstrarea bunurilor
morale cu greu câştigate în trecut în păstrarea elementelor educative ale
istoriei române e rădăcina viitorului?
* * *
Nenumărate şi grele sunt lucrurile ce
trebuie împlinite pentru a face fericirea unei naţii. Chiar un individ, până
s-ajungă bine crescut, asigurat în esenţa sa, luminat la minte, c-un cuvânt
bine preparat pentru a duce o viaţă demnă şi folositoare, de câte ajutoare nu
are trebuinţă?! Dar încă o naţie întreagă, şi mai ales o naţie ca a noastră.
* * *
O, acest blestemat de timp, care e când
lung, când scurt, fiind cu toate acestea acelaşi, cel puţin remontoriul o
spune... Când aşteaptă cineva iarna la portiţa vreunui zăplaz pe drăguţa lui...
- şi ea nu vine... şi aşteaptă... şi ea tot nu vine... ce-i timpul? O
eternitate. Şi când citeşte cineva o carte frumoasă... mii de tablouri se desfăşoară
pe dinaintea ochilor... ce-i timpul? Un minut. Cine n-a avut vreodată un roman întreg
în minute pentru a cărui realitate normală i-ar trebui o viaţă întreagă ori o
tinereţe întreagă?... în vis el poate avea într-o singură noapte viaţa întreagă
a unui om? Şi de ce a unui om? De ce nu a tuturor celor ce se-nvârtesc împrejurul
lui? Şi în câtă vreme? în şapte ori opt oare. Dar ce-i o tragedie ori o comedie
altceva? Şi, într-adevăr, dacă un asemenea op inserează, nici bagi de seamă cât
timp a trecut.
* * *
Pe noi, cari zicem că trăim şi ştim că
vom muri, adică, pe om îl putem compara cu un luntraş care ştie bine că îl duce
curentul fatalmente spre cataractă unde va fi zdrobit el şi luntrea lui. Şi
totuşi luntraşul merge înainte, ba găseşte timp destul nu numai a admira
natura, cerul şi pământul, ci, mai ales, pentru a face rău altora în calea sa.
* * *
E însă o amăgire că raţiunea este
izvorul adevărului. Raţiunea este rezultatul cugetării multor secole. Ceea ce
pentru noi e un adevăr absolut este numai rezultatul (poate relativ) de cultură
a vremurilor trecute. O raţiune pretutindeni aceeaşi nu există. La un popor
e-ntr-un fel, la altul într-altul. Ceea ce nouă azi ne pare drept şi firesc
poate că peste două mii de ani va fi o stare de nedreptate, de lipsă de drept.
Mihai Eminescu
15 ianuarie 2015
Locuitorii raionului Noua Sulița au sărbătorit aniversarea lui Mihai Eminescu
Locuitorii raionului Noua Sulița
au sărbătorit aniversarea a
165 de ani de la nașterea lui
Mihai Eminescu
De-a lungul existenței sale, țara nostră
multinațională a fost casa multor poeți reprezentanți ai minorităților naționale, religioase și lingvistice. Unul dintre copiii fideli al plaiului nostru Cernăuțean, a fost poetul,
jurnalistul și luceafărul limbii române Mihai Eminescu.
Cu ocazia a 165 de ani de la nașterea
lui, la Noua Sulița a avut loc o manifestare solemnă de celebrare, la care au
participat șeful adjunct al Administrației raionale de Stat Ala Danilov, șeful Departamentului
pentru educație Vladimir Foloșnea, metodista Direcției raionale
de învățământ Ludmila Rotaru, profesori, elevi și oameni de
cultură.
În decursul ceremoniei, elevii Școlii de
cultură generală din localitatea Vancicăuți au prezentat tuturor admiratorilor
operei eminesciene o compoziție literară al scriitorului.
Pomenirea lui M.Eminescu în Catedralei Sf.Duh din Cernăuţi (15 ianuarie 2015)
Pomenirea lui Mihai Eminescu în Catedralei Sfântul Duh din Cernăuți
(15 ianuarie 2015)
De ziua lui Eminescu, în incinta Catedralei Sfântul Duh din Cernăuţi a fost organizat un Te-deum
de un sobor de preoţi din regiunea Cernăuţi şi judeţul Suceava, în frunte cu
stareţul Mănăstirii Putna, părintele Melchisedec.
Mai jos vă prezentăm o serie de imagini de la această manifestare sufletească.
Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu 165 de ani de la naşterea
Luceafărul poeziei românești,
Mihai
Eminescu
165 de ani de la naşterea celebrului
Poet
Anul acesta, la 15 ianuarie, se
împlinesc 165 de ani de la naşterea marelui poet român Minai Emincscu. S-a
născut în familia căminarului Gheorghe și Raluca Eminovici. Copilăria a petrecut-o
la moşia părintească a Ipoteştilor, fiind cea mai fericită perioadă din viaţa
lui, având deplină libertate. „De mic
copil iubea codrul şi singurătatea. Vara, mai că nu dormea acasă, se înfunda în
pădurile din împrejurimile Ipoteştilor pe care le cutreiera în lung şi-n lat”.
Învăţământul primar l-a început la
Ipoteşti, făcând două clase, iar din clasa a treia a continuat la Cernăuţi.
Învăţând aici, în clasa a patra a avut o medie generală foarte bună,
clasificându-se la finele anului 1860 pe locul al cincilea din cei 82 de elevi.
În 1860 a fost înscris la Liceul german din Cernăuţi.
De mic copil era cuprins de patima
cititului, iar de la tatăl său a moştenit pasiunea faţă de istorie. Era un bun
povestitor, avea darul de a spune poveşti. Nesaţul de carte şi-l potolea în
casa bătrânească a profesorului ardelean Aron Pumnul, venit în Bucovina în anul
1848, casă, care există până astăzi şi unde
14 ianuarie 2015
Marele poet român Mihai Eminescu a fost omagiat la Costiceni
Marele poet român Mihai Eminescu
a fost omagiat la Costiceni
Miercuri 14 ianuarie, în incinta
Bibliotecii din Costiceni, bibliotecarele Sima Corețchi și Viorica Stanciu,
împreună cu cei mai activi cititori din localitate, au organizat o manifestare
de suflet consacrată vieții și operei renumitului poet român Mihai
Eminescu.
Eminescu, poetul sufletului meu
Eminescu, poetul sufletului meu
Eminescu - cel mai mare poet român,
geniul literaturii române, poetul nepereche, toate aceste afirmații despre
Eminescu au devenit clișee celebre cu ajutorul cărora este caracterizat de
fiecare dată când avem ceva de spus despre el.
Mihai Eminescu este un poet care a
depășit toate granițele și limitele creând o opera care este extrem de actuală
în societatea în care trăim. Mihai Eminescu este, cu certitudine, poetul ale
cărui poezii mă fascinează, iar atunci când le citesc sau le recit, retrăiesc
acele vremuri. Sunt versuri în care, adeseori, mă regăsesc.
Tinerii din ținutul nostru aș spune că
nu au un interes tocmai ridicat față de lirica eminesciană, dar dacă vorbim
despre elevi, atunci pot spune că ei iubesc poeziile lui Eminescu și chiar au
sete de cunoașterea biografiei și operei poetului.
În experiența mea ca profesoară de limba
și literatura
07 decembrie 2014
Împământenirea luceafărului (Istoria bustului lui M.Eminescu din Cernăuţi)
Împământenirea
luceafărului
(Istoria bustului lui Mihai Eminescu din Cernăuţi)
Oraşul Cernăuţi, duminică, 7 decembrie
1930. În acea zi de început de iarnă, însă cu „o vreme admirabilă ca de primăvară”, în Parcul „Arboroasa” a fost dezvelit bustul
Luceafărului poeziei noastre, opera căruia a intrat în patrimoniul de aur al
literaturii universale, devenind o comoară spirituală a întregii omeniri.
Sculptorul R. P. Hette a înveşnicit în bronz chipul aceluia care „a turnat gândul şi susţinerea sa în
nemuritoare versuri”, fiindcă el a înţeles să atingă cu o neîntrecută
măiestrie toate coardele sufletului omenesc.
Bustul lui Mihai Eminescu a fost înălţat
din iniţiativa Secţiei cernăuţene a Societăţii
12 noiembrie 2014
Eminescu afară de şcoală și Biblioteca lui A. Pumnul (Teodor V.Ştefanelli)
Teodor V.Ştefanelli
Și acuma să revin la viaţa şi la traiul ce-l
purta Eminescu în Cernăuţi afară de şcoală.
Am spus că-n şcoală era vioi, vorbăreţ şi
neastâmpărat ca mai toţi colegii săi. Aşa era şi afară de şcoală. Se înţelege că
înaintând în vârstă, această vioiciune şi neastâmpărare se tot domolea, se tot
micşora, dar nu în mod pripit, ci măsurat evoluţiunii fireşti a pornirilor şi a
temperamentului, când trece omul de la copilărie la pubertate.
Eu am locuit mulţi ani în strada
Cuciur-Mare, şi înaintea locuinţei mele se întindea aşa-numita toloacă a oraşului,
unde studenţii jucau adese în orele libere mingea. Şi Eminescu era adese
printre noi şi juca cu noi mingea.
Îmi aduc aminte că într-o vreme se
iscase mare ceartă între
22 iunie 2014
„Лучафер” Міхая Емінеску - Переклад українською мовою Віталія Колодія
„Лучафер” Міхая Емінеску
Переклад українською мовою Віталія Колодія
Вершинний
твір класика світової та румунської літератури пopyшyє одвічно животрепетні
проблеми взаємостосунків особистості i суспільства.
За
переклад поеми Міхая Емінеску
≪Лучафер≫
українською
мовою
Віталій
Колодій удостоєний:
премії
імені Mixaя Емінеску (Румунія)
премії
Спілки письменників Молдови
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
















.jpg)
.jpg)





