La Stroiești a rămas numai un singur veteran de război

La Stroiești a rămas numai un singur veteran de război

În curând se vor împlini 70 de ani de la Victoria în cel de al Doilea război mondial. De fiecare dată, la Stroeşti, raionul Noua Suliţă, această „sărbătoare cu lacrimi în ochi” este marcată în mod deosebit. În primul rând, voi menţiona că în centrul satului a fost ridicat un monument frumos în cinstea consătenilor care nu s-au întors de pe front şi îşi dorm somnul de veci pe pământuri străine. La mitingurile de doliu erau invitaţi participanţii la război, care povesteau despre cele trăite şi învinse  în  „anii

Satului Stălinești de Sergiu Bespalco

Satului Stălinești de Sergiu Bespalco

Sergiu Bespalco este un fiu devotat al satului Stălineşti, raionul Noua Suliţă. Activând de mulţi ani pe tărâmul cultural, domnul Sergiu este pasionat şi de poezie. A scos de sub tipar câteva plachete de versuri. Sursa de inspiraţie pentru el a fost şi rămâne vatra natală, cu oamenii ei harnici şi bogaţi spiritualiceşte.

Sub blândele raze de soare Se resfiră pe coline Satul nostru ca o floare, Ce din veacuri se revine. Se întind livezi, câmpii, Cât prinzi cu ochii, și mai mult, Pe fețe vezi doar bucurii, Ce-i de prisos, e în trecut. Sat cu vrednici gospodari, Femei harnice, stimate, Prin muncă se proslăvesc, Nu găsești în altă parte. Se știe că cultura Aduce în suflet lumină, Iar lumina aduce pacea, Pe care-o așteptăm să vină.

Să vină ca un răsărit de soare, Cu tihnă și căldură, Și speranța ce nu moare Să ne țină pe măsură. Cu rugăciunea zilnică, Rostită pentru suflet, Liniștea ne-o stăpânim, Creată pentru cuget. La fapte noi, mărețe, Ne cheamă viitorul, Să întărim credința Ce ne-a lăsat Mântuitorul. Ai dăinuit în veacuri tu, Mândră, frumoasă localitate, Prin grele încercări trecând, Ți-ai câștigat acuma libertatea.

Pâinea – o lacrimă de soare, o nesfârşită sărbătoare

Pâinea – o lacrimă de soare, o nesfârșita sărbătoare

Pâine şi pace. Două cuvinte sfinte. Pâinea nu poate creşte dacă nu este pace. Pacea nu poate exista fără aburii calzi ai pâinii, fără molcoma doinire a holdelor.

Pâine şi pace. Aceste două cuvinte dragi sunt temelia vieţii noastre. Cel mai frumos poem al Pământului l-au scris cu razele de soare.

Ei prefac grâul în pâine. Atât timp cât va fi grâu va fi viaţă, va fi pace, va fi soare.  Grâul copt, pâinea

Ţarul hipnotizat (Grigore Rasputin) de Aurelian Silvestru

Ţarul hipnotizat de Aurelian Silvestru

Marile catastrofe sociale scot la iveală tot felul de vindecători şi pseudoproroci. Destrămarea Imperiului Sovietic i-a scos în prim-plan pe Ciumac, Globa, Davitaşvili, Kaşperovski şi mulţi alţii...

Hitler, înainte să arunce omenirea în focul celui de al doilea război mondial, s-a înconjurat de vrăjitori şi cititori în stele. De cealaltă parte a frontului, Stalin facea, în taină, cam acelaşi lucru...

Primul război mondial l-a prins şi pe ţarul Nicolai al II-lea în chingile faimosului manipulator de oameni - Grigore Rasputin.

Familia ţarului avea cinci copii: patru fete şi un băiat (Alexei) care urma să  moştenească tronul. Dar,

Locuitorii raionului NouaSulița și-au luat rămas bun de la militarul Alexei Albulesa

Locuitorii raionului Noua Sulița și-au luat rămas bun

de la militarul Alexei Albulesa din satul Marșinți

Doar 42 de ani avea Alexei Albulesa din satul Marşinţi, raionul Noua Suliţă,  când a fost chemat în rândurile Forţelor Armate Ucrainene la 15 martie 2015. N-a ajuns încă în zona Operaţiunii Antiteroriste, în Estul Ucrainei, unde se mai dau lupte grele, pentru că starea lui de sănătate s-a agravat chiar după primele trei zile de antrenament în regiunea Rivne,  unde a şi fost internat la spitalul militar.

Rudele spun că domnul Albulesa avea astmă. Fratele lui a declarat că Alexei nu le-a spus nimic celor

Efortul lui Jack London de Aurelian Silvestru

Efortul de Aurelian Silvestru

Mulţi se plâng că nu au talent şi cred că asta e o scuză pentru inactivitate. Dar ce este talentul?

Înzestrare? Plăcere? Inspiraţie?

Probabil, muncă - o muncă performantă şi perseverentă, în care omul uită de sine şi se transformă într-un făuritor de nou.

-Nu cunosc romane pe care o inteligenţă obişnuită să nu le poată concepe, nici fraze, oricât de frumoase, pe care să nu le poată alcătui chiar şi un începător, afirma Jules Renard. Însă trebuie să ai talent ca să nu  şovăi.

„Eu am văzut cernobylul cu ochii mei”

Frații Reuț - Cântecele noastre (2009)

Frații Reuț - Cântecele noastre (2009)

Valahii de Aurelian Silvestru

Viața și pătimirea sfântului mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de Biruință

Viața și pătimirea sfântului mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de Biruință

Povestirea răpunerii balaurului de către sfântul mucenic Gheorghe

Pe vremea păgânului împărat Diocliţian, asupritorul creştinilor, se afla în cetatea Romanilor minunatul ostaş al lui Hristos, sfântul Gheorghe, de fel din Capadochia, fiu din părinţi creştini cinstiţi, care l-au învăţat de mic dreapta credinţă.

Rămânând de mic copil orfan de tată, maica lui s-a mutat dimpreună cu el în Palestina, unde avea multe averi şi moşteniri. Ajungând la vrâsta desăvârşită, şi fiind viteaz şi mândru la chip, a fost rânduit ostaş şi pus căpetenie peste o ceată vestită, de ostaşi vrednici.

Arătându-şi vitejia în războaie a fost rânduit voevod de cătră Diocliţian, care nu-l cunoştea atunci ca slujitor plin de credinţă al lui Hristos.

Şi iată că crudul Diocliţian, primind clevetiri minci­noase asupra creştinilor, a adunat sobor mare de dre­gători păgâni şi a hotărât a se abate cu toată puterea asupra lor, întru a-i şterge de pe faţa pământului.

Pe când se ţinea acest sobor păgânesc, sfântul Gheorghe se afla lângă   împăratul.  Văzând  nedreapta

Vârful nalt al piramidei ochiul meu abia-l atinge...Veronica Micle

Vârful nalt al piramidei ochiul meu abia-l atinge...

Veronica Micle s-a născut la 22 aprilie 1850, la Năsăud, în familia cizmarului Ilie Câmpeanu şi a Anei - ţărancă, moaşă cu atestat universitar. Tatăl Anei (numele de botez al viitoarei poete) a luptat la 1848 în Oastea Latină a lui Avram Iancu, murind înainte de naşterea Veronicăi, din cauza rănilor primite în timpul luptelor. În 1853, mama poetei, văduvă cu doi copii, Radu şi Ana, trece în Moldova, oprindu-se la Târgu-Neamţ, o vreme la Roman, apoi se statornici la Iaşi, unde şi-a întreţinut familia muncind din greu cu ziua. La Iaşi, începând să urmeze cursurile şcolii primare, viitoarea poetă îşi schimbă prenumele din Ana în Veronica. În 1863 absolveşte cursurile Şcolii centrale de fete din Iaşi, iar în 1864 se căsătoreşte cu Ştefan Miele, rector şi profesor al Univer­sităţii din Iaşi. Conştient de realele înzestrări native ale soţiei, Ştefan Miele asigură familiei nu numai bunăstare şi echilibru, ci a contribuit în mod hotărâtor şi la

Maria Drăgan - Vai sărmana turturică

Confecționarea opincilor tradiționale, un meșteșug străvechi

Confecționarea opincilor tradiționale, un meșteșug străvechi

Pe vremuri în special la sate, oamenii purtau costume populare specifice zonei geografice în care trăiau, iar încălțămintea de zi cu zi, dar și de sărbătoare a țăranului român era opinca. Realizată din diverse materiale pe care străbunii noștri le aveau la îndemână, ea împodobea atât talpa femeii, cât și pe cea a bărbatului.

Confecționarea opincilor este un meșteșug străvechi, care odată cu trecerea timpului a fost lăsată-n urmă. Însă în Râmnicu Vâlcea locuiește meșterul popular Alexandru Ilinca care vrea să ducă tradiția mai departe.

„La mine în familie a lucrat taică meu și mai înainte de a fi considerat meșter opincar, lucrau toți în comună. Tata se scula dis-de-dimineața, cam pe la patru ca să nu strice ziua de muncă, și până se lumina făcea o pereche de opinci. Cu timpul am zis și eu să lucrez ca meseriaș cu autorizație, adică să confecționez anumite produse pe care să le vând în  piețe și

Atunci când dai, nu sărăcești, ci te îmbogățești (pildă)

Atunci când dai, nu sărăcești, ci te îmbogățești (pildă)

Brutarul o mustra mereu pe femeia sa că mergea la Biserici și dădea la săraci și la colectele care se făceau. Într-o zi, în timp ce scotea pâinile calde din cuptor și tot locul din jurul brutăriei se umpluse de mirosul plăcut de pâine proaspătă, la ușa brutăriei a venit un sărac și a spus:

- Șefule, toate pâinile acestea sunt ale tale?

- Ale cui să fie?

- Și nu le mănânci?

- Bre, pleacă de aici!

- Dă-mi și mie una că mi-e foame.

- Pleacă!, ți-am spus. Lasă-mă în pace!

- Șefule!

- Pleci sau nu pleci?

- Șefule!… îl ruga săracul.

Dar nu a apucat să sfârșească, că brutarul a luat o pâine și a aruncat-o cu putere spre sărac, voind să-l lovească în cap. Acela însă s-a plecat și pâinea a  trecut  razant  deasupra  capul  său  și

Gravorul fără şcoală, dar cu mâini de aur

Gravorul fără şcoală, dar cu mâini de aur

Sergiu Capiţa, de 29 de ani, din Căuşeni, a încrustat sute de imagini în lemn, dintre care câteva icoane înfrumuseţează o biserică. Chiar dacă nu a făcut o şcoală de artă, tânărul impresionează prin măiestrie.

Tudor Ungureanu, bardul numărul unu al Basarabiei

Tudor Ungureanu, bardul numărul unu al Basarabiei

Este un artist înnăscut, rapsod şi lăutar. Cântă la zeci de instrumente şi păstrează cu sfinţenie portul şi datinile strămoşeşti. Se consideră un nepot viteaz al lui Ştefan cel Mare şi spune că atât cât va trăi pe acest pământ va ține strajă la hotarele Căprianei cu naiul şi cobza în mână. Astăzi, la rubrica „Oameni de 5 stele” cântăm şi depănăm amintiri împreună cu maestrul Tudor Ungureanu.

Cu sunete fermecate de nai. Aşa ne-a  întâmpinat  Tudor Ungureanu  în  Căpriana  lui

Patrimoniul moldovenesc, apreciat în întreaga lume

Patrimoniul moldovenesc, apreciat în întreaga lume

Scoarța, războiul, cerga, lăicerul, şatranca şi mițele – toate aceste cuvinte, multe dintre care mai că nu le cunoaștem, se referă la covorul tradițional moldovenesc. Printre variațiunile acestuia se numără şi covorul în bumbi – mai neobişnuit, cu efect curativ şi cu o tehnică de țesut foarte complicată. Apărut în secolele 18-19, a dispărut din uz în scurt timp, dar a reînviat în mâinile dibace ale meşteriței populare Tatiana Popa. Tot cu ajutorul ei, cucereşte acum inimile admiratorilor de manufactură din toate colțurile lumii. Astfel de covoare sunt  confecționate şi expuse astăzi la Muzeul „Casa părintească” din satul Palanca, raionul Călăraşi.

Părinții meşteriței populare Tatiana Popa au fost gospodari în adevăratul sens al cuvântului. În casa lor nu exista mobilă cumpărată –  toată  era  cioplită  de  mâinile

Vasile Mereuţă - Măi norocule (2009)

Vasile Mereuţă - Măi norocule (2009)

Măsura uitării de Aurelian Silvestru

Măsura uitării de Aurelian Silvestru

La Sarmizegetusa, când romanii ajunseseră sub cetatea lui de scaun şi se pregăteau de bătălia decisivă, Decebal a adunat copiii din cetate şi le-a spus:

-Noi, bărbaţii, vom rămâne să apărăm oraşul, iar voi, copiii, veţi fi duşi la adăpost, în siguranţă.

-De ce? s-a revoltat un băieţel mai ager. Daţi-ne voie să luptăm şi noi alături de părinţi!

-Toate la timpul lor, l-a asigurat regele. Acum, însă, aveţi o misiune mult mai importantă.

Sărbătoarea etno-folclorică „Hristos a înviat! Va renaşte şi Ucraina” - 2015

Sărbătoarea etno-folclorică „Hristos a înviat! Va renaşte şi Ucraina”

13 aprilie 2015

Tastează „Vezi mai departe” pentru a vizualiza toate fotografiile

Turneului de sf. Paști din satul Tărăsăuți, raionul Noua Sulița (13 aprilie 2015)

Tradiționalui Turneu la fotbal de Sfintele Paști.
satul Tărăsăuți, raionul Noua Sulița 

(13 aprilie 2015)

La 13 aprilie, pe terenul sportiv din satul Tărăsăuți, raionul Noua Sulița, la inițiativa președintelui Federației locale de fotbal Igor Chirilescu, care în același timp exercită funcția de antrenor a echipei locale, cu sprijinul nemărginit al Asociației cultural-sportive „Ștefan cel Mare și Sfânt” din raion,  a fost organizat tradiționalul Turneu de sfintele Paști.

La acestă competiție au participat 4 echipe de fotbal, trei din raionul Noua Sulița și una din raionul Hotin. În urma tragerilor la sorți, s-a stabilit ca echipa gazdă, FC „Tărăsăuți” va juca cu echipa FC „Vancicăuți-Marșinți”, iar echipa FC „Cerlena” va juca cu oaspeții din raionul Hotin FC „Grozinți”.

Turneul într-adevăr, s-a dovedit a fi unul interesant. Fotbaliștii s-au străduit din răsputeri să-și apere cu demnitate onoarea sportivă a satelor natale. Stadionul era plin de suporteri. Poziția lor a fost calmă și adecvată.

Tastează „Vezi mai departe” pentru a vizualiza mai multe fotografii

Prima descriere a sfintelor Paşti a fost făcută de un bucovinean

Prima descriere a sfintelor Paşti a fost făcută de un bucovinean

Una dintre cele mai frumoase şi mai înălţătoare sărbători pe care poporul român o săr­bătoreşte cu sfinţenie, pregătindu-se pentru ea cu evlavie şi credinţă sufletească, este învierea Domnului - Sfintele Paşti. De această miraculoasă sărbătoare în conştiinţa şi spiritul poporului s-au coagulat o serie de tradiţii şi datini care din moşi-strămoşi s-au păstrat aproape nealterate, atrăgând astfel atenţia multor cercetători şi folclorişti.

Puţini, însă, ştiu că prima investigaţie în acest domeniu, descrierea sărbătorii Paştelui la români, a fost efectuată de folcloristul

Învierea Domnului singura minune care se arată tuturor

Adevărul de Aurelian Silvestru

Adevărul de Aurelian Silvestru

Minciuna e urâtă şi dezgustătoare. Dar adevă­rul? Cum arată? Ce faţă are? întotdeauna, oare, e plăcut la chip şi la auz?

O veche legendă indiană povesteşte că într-o bună zi, supărat pe oamenii care erau nemulţumiţi de el, Adevărul i-a părăsit, iar ţara, fară el, s-a întristat şi s-a umplut de jale...

Păcală tocmai trecea prin India şi, lângă uşa unui templu, a întâlnit un prinţ care plângea.

-Ce ai, alteţe? l-a întrebat.

-Sunt îndrăgostit.

Retras în sine sau „bătrânețe haine grele” de Aurelian Silvestru

Retras în sine sau „bătrânețe haine grele” de Aurelian Silvestru

Majoritatea dintre noi consideră că bătrâneţea e o boală incurabilă ce mistuie vigoarea şi face ca victimele ei să arate pretutindeni şi oricând la fel.

Multă vreme am crezut şi eu la fel. „E o stare când renunţi la aspiraţii”, îmi ziceam cu gândul la bătrânii care par preocupaţi doar de momentul despărţirii lor de viaţă.

Dar iată că odată, în parcul central, am întâlnit o persoană care mi-a schimbat părerea. Era un fost savant, cu care colaborasem pe timpuri la o traducere din limba rusă. Ştiam că s-a pensionat demult şi mă  aşteptam să  văd un

Marius Ciprian-Pop - Pricesne şi Paraclisul Maicii Domnului (2011)

Marius Ciprian-Pop - Pricesne şi Paraclisul Maicii Domnului (2011)

Un tânăr voievod în universul culorilor - Mihai Zaidel din Mahala

Un tânăr voievod în universul culorilor - Mihai Zaidel din Mahala

Satul Mahala este bogat în talente. Deşi mulţi înţeleg că nu e simplu să-ţi croieşti drumul spre stele, aproape toţi părinţii îşi văd copiii cântăreţi, muzicanţi, artişti pe scena mare. Avem destule exemple, cum prin muncă asiduă, cu har de la Dumnezeu şi puţin noroc, se realizează visele tinerilor cu dragoste de cântec, dans, portul strămoşesc. E suficient să-i amintim pe fraţii Mihai şi Gheorghe Gostiuc, instrumentişti cunoscuţi în întreaga regiune şi mai departe de hotarele ţinutului. 

În rândurile ce urmează, însă, aş vrea să fac cunoscut cititorilor numele unui copil talentat, care şi-a ales o altă cale spre culmile frumosului – al unui tânăr voievod în universul culorilor. Mihai Zaidel are numai 13 ani, dar deja e în clasa a opta a ŞM Mahala-Ostriţa şi de trei ani frecventează şcoala de arte „M. Ivasiuk”  din  Cernăuţi.  Părinţii  n-au  mai

Povestea omului naiv si celor trei hoţi

Povestea omului naiv si celor trei hoţi

Într-o zi de târg, un om s-a pornit la drum cu un măgar şi un ţap, pe care vroia să-i vândă. De gâtul ţapului atârna un clopoţel. Trei hoţi au dat cu ochii de omul cu marfa de vânzare şi au început să pună la cale cum l-ar putea jefui mai bine. Unul din ei zice:

-Am să-i fur ţapul şi să vedeţi că nici nu va băga de seamă!

Cel de-al doilea adaugă:

-Bine. Fură-i tu ţapul, căci atunci am să-i pot fura şi eu măgarul!

-Ce spuneţi voi nu e greu de făcut, se amestecă în vorbă cel de-al treilea hoţ, întrebându-i:

-Ce-aţi spune voi, dacă ar rămâne fără de haine? Apucaţi-vă de-i furaţi ţapul şi măgarul şi eu pun rămăşag că

La Noua Sulița au avut loc o lecție de inițierea în încondeierea ouălor

La Noua Sulița au avut loc o lecție de inițierea

în încondeierea ouălor

Din timpurile imemorabile, principalele simboluri ale Sfintelor Paști sunt pasca și ouăle încondeiate. Primăvara, femeile vopsesc și încondeiază (în trecut) ouăle cu scop de a onora forța vitală al soarelui și infinitatea vieții pe pământ.

Ouăle Pascale în mare parte erau vopsite în culoarea roșie, considerându-se sângele trupesc a lui Hristos. În cele trei zile ale sfintei sărbători, creștinii dăruiau rudelor și prietenilor ouă vopsite, spunând ca și astăzi: „Hristos A Înviat” răspunzând „Adevărat A Înviat”.

Așa dar, pe data de 1 aprilie în incinta Casei de Cultură din orașul Noua Sulița, a avut loc o lecție în încondeierea ouălor de Paști. Toți cei prezenți, au avut ocazia să descopere frumoasele datini și obiceiuri populare ale strămoșilor noștri. Lecția de arta populară a fost realizată de Tatiana Vityuk.

Poetesa populară a cărei dragoste pentru poezie izvorăște din suflet

Poetesa populară a cărei dragoste pentru
         poezie izvorăște din suflet

La finele lui Mărţişor şi soarele străluceşte mai puternic, şi ghioceii sunt mai оmbătători, şi cocorii se grăbesc să sosească cât mai curând pentru a-i aduce pe aripile sale încă o viorea parfumată în cununa vieţii a corespondentei noastre netitulare, fidelei prietene a săptămânalului raional Zinaida Smochină-Rotaru. Anume poezia i-a fost acea Lumină Salvatoare şi călăuză în viaţă, alinarea inimii, destăinuirea trăirilor sufleteşti. De fiecare dată doamna Smochină-Rotaru ne bucură cu poeziile şi istorioarele sale interesante, care se evidenţiază prin expresivitate, muzicalitate şi originalitate. Într-adevăr, nu-i pe atât de uşor să redai în versuri lumea ce ne înconjoară: zumzetul albinelor, trilurile păsărilor, răsăritul soarelui, frumuseţea curcubeului...

Profitând de ocazie, toţi acei care o cunosc şi o stimează, prietenii şi admiratorii  creaţiei  dumneaei  îi

La Noua Sulița a avut loc prima ediţie a competiţiilor interernaționale ale voluntarilor. Întâietatea a fost de partea echipei din Ucraina

Întâietatea a fost de partea echipei noastre

A învins prietenia, iar întâietatea campionatului a revenit echipei din Ucraina.

Săptămâna trecută, la baza complexului turistic „Valea însorită” din localitatea Boian, raionul Noua Sulița, a avut loc prima ediţie a competiţiilor internaţionale ale voluntarilor. Întrecerile au fost organizate în cadrul proiectului transfrontalier „Îmbunătăţirea siguranţei vitale a populaţiei în valea râului Prut”, finanţat de Uniunea Europeană. La competiţii au luat parte echipele celor trei ţări-participante – Ucraina, Republica Moldova şi România. A fost strălucitor, spectaculos,  la  cel  mai înalt nivel – în toate  s-a  simţit

Cea mai veche Biserică de lemn din România – Biserica lui Dragoș Vodă

Cea mai veche Biserică de lemn din România – Biserica lui Dragoș Vodă

Legenda spune că oştenii lui Ştefan cel Mare au reuşit, într-o singură noapte, să mute de la Volovăţ la Putna şi să reconstruiască cea mai veche biserică din ţară, ridicată în urmă cu 665 de ani de Dragoş Vodă, primul voievod al Moldovei.

Puţini ştiu că, pe lângă mănăstirea construită de Ştefan cel mare, supranumită „Ierusalimul neamului românesc” şi chilia lui Daniil Sihastru, în localitatea Putna se găseşte unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din România, dar şi din Europa. Este vorba biserica de lemn din cimitirul comunei, cea mai veche biserică de lemn din România şi una dintre cele mai vechi clădiri din lemn din întreaga lume. Având hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, lăcaşul de cult

Frații Reuț - Am crescut trei frățiori (2007)

Frații Reuț - Am crescut trei frățiori (2007)

Amintiri de la Cernobîl: „Copacii erau roșii, iar animalele lăcrimau cu sânge”

Amintiri de la Cernobîl: „Copacii erau roșii, iar animalele lăcrimau cu sânge”

În dimineața zilei de 26 aprilie 1986, o eroare a cauzat explozia unui reactor al centralei nucleare de la Cernobîl, Ucraina. Zona înconjurătoare a fost contaminată cu radiații de câteva sute de ori mai puternice decât după detonarea unei bombe atomice. Din regiunile afectate au fost evacuate peste 300 de mii de persoane.  

Astfel, pentru lichidarea consecințelor catastrofei, din R. Moldova au fost recrutați forțat circa 3500 de oameni. La aproape 30 de ani de la explozie, o parte dintre ei au murit, iar restul acuză grave probleme de sănătate.

Valentina Mudreac - Omul care știe carte are patru ochi, dar nu toţi au dragostea să citească.

Valentina Mudreac: „De multe ori cartea circula de la unul la altul, 

oamenii stăteau la rând să împrumute o carte”

Cutreierând meleagul nouasuliţean în lung şi în lat, am ajuns în pragul unei localităţi de oameni harnici şi gospodari. Aşa vedeam eu satul Mălineşti. De cum am început să urmăresc drumul de ţară, de o parte şi de alta se înşirau gospodării îngrijite, case construite cu multă chibzuinţă de către meşterii satului pentru oamenii, care sunt plecaţi cu anii în străinătate. Aşa e soarta ţăranului din Ucraina, astăzi nu mai are casă şi masă, dacă cineva din familie nu este plecat la muncă în străinătate. Dar pe de altă parte, au prosperat mult în ultima vreme satele noastre şi aceasta bucură nu doar localnicii, dar şi ochii musafirilor.

Aşadar, hoinărind în zăduful unei zile de toamnă, cu soare şi miros de struguri pe uliţele Mălineştiului, însoţită de bătrânul glumăreţ Porfir Sanduleac, care ştie totul despre toţi, am ajuns în curtea Valentinei Mudreac.

– Eeee, ai să vezi cine este Valentina, şi multe o să-ţi zică, că e o  femeie  deşteaptă,  –  îmi tot spunea

Masacrul de la Fântâna Albă din primăvara anului 1941

Enigma „Mioriţei” de Aurelian Silvestru

Enigma „Mioriţei” de Aurelian Silvestru

Despre noi (românii) s-a spus, nu o dată, că suntem un popor mioritic, că ne împăcăm uşor cu vitregiile sorţii, că nu vrem să luptăm împotriva răului şi că preferăm să stăm cu capul plecat, ca să nu-l prindă sabia...

S-a spus, de asemenea, că „Mioriţa” e un drapel al fatalismului...

Nu ştiu cine a lansat aceste etichete. Faptul însă, s-a făcut cu bună ştiinţă, deoarece accentele s-au pus nu pe adevăratele valori ale baladei, ci pe resemnare. Ciobănaşul, chipurile, renunţă benevol la viaţă şi acceptă moartea ca pe o fatalitate.

Nimic mai neadevărat decât această supoziţie! În primul rând, eroul din baladă nu zice nicăieri că se va da bătut, fară să lupte. Dimpotrivă, balada ne prezintă un personaj activ, un luptător: ciobănaşul moldovean (în comparaţie cu adversarii săi) e mai ortoman, are  oi mai multe,  şi cai  învăţaţi, şi  câini

A încetat din viață sculptorul român Dumitru Gorșcovschi, autorul monumentului lui Mihai Eminescu din centrul orașului Cernăuți

Un cărturar bucovinean: Constantin Berariu

Un cărturar bucovinean: Constantin Berariu