Arderea ierbii uscate și a deșeurilor este o crimă!

Arderea plasticului și a gunoiului pune în pericol sănătatea TA!!!

Într-o țară care pune preț pe sănătatea publică, nu veți vedea oameni care ard deșeuri sau vegetație în gospodării sau în jurul acestora.

În timp ce sunt arse, deșeurile eliberează substanțe chimice sub forma unor compuși extrem de toxici pentru organismul uman și natură.

Substanțele respective intră în organism, atât prin plămâni cât și prin piele, și îți afectează foarte mult sănătatea. Substanțele toxice emise în urma arderii plasticului și a gunoiului te pot îmbolnăvi de cancer, de boli de inimă, de rinichi sau de ficat și îți pot provoca astm, emfizem, erupții cutanate, greață, dureri de cap, daune la nivelul sistemului nervilor și ale sistemului de reproducere.

Incinerarea gunoiului și a deșeurilor de plastic reprezintă o sursă majoră de îmbolnăvire, mai ales pentru oamenii care locuiesc în zonele rurale și poluează nu doar aerul ci tot ceea ce ne înconjoară. De cele mai multe ori, oamenii de la sat ard gunoiul, printre care și materiale plastice, eliberând astfel în atmosferă gaze toxice precum dioxină, furani, mercur și bifeniliii policlorurați.

Substanțele toxice eliberate prin arderea gunoiului li plasticului reprezintă o amenințare la adresa vegetației, a sănătății umane, a animalelor și a mediului înconjurător în ansamblu.

Spune NU arderii deșeurilor! Să protejăm împreună natura!

Campanie de conștientizare, informare și sensibilizare inițiată de

Societatea Culturală „Valea Prutului” Cernăuți

Pomul vieții și uitării

Plâng Izvoarele… la Costiceni

Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai... (Costiceni, 11 iulie 2020)

Acțiunea ecologică „Să ajutăm păsările în timpul iernii”

Acțiunea ecologică „Să ajutăm păsările în timpul iernii”

Parcul dendrologic „Sofievka”, o minune lăsată de Dumnezeu pe pământ

Parcul dendrologic „Sofievka”, o minune lăsată de Dumnezeu pe pământ

„Strâmba” - Muntele uluitor din Transcarpatia care îți taie respirația

Muntele „Strâmba” - cel mai frumos și înalt vârf al Parcului Național „Sânevâr” din regiunea Transcarpatia

Vară este cel mai favorabil anotimp unde monotonia vieții zilnice obișnuite poate fi preschimbată într-un itinerar sănătos la munte.

Liniștirea și ospitalitatea munților Carpați este cea mai bună terapie pentru toate grijile cotidiene, iar odihna activă îmbinată cu aerul curat, va sluji un remediu universal pentru toate bolile.

Aventurierii, pornind la drum, de multe ori își pun în aplicare misiunea de a cuceri cel mai înalt vârf din zonă. În Parcului Național „Sânevâr” din regiunea Transcarpatia, lângă satul Coloceava (Ucraina) se află muntele „Strâmba” care are o înălțime de 1719 metri.

Originea numele provine de la cuvântul românesc „strâmb” și este considerat unul dintre cele mai mari și mai pitorești vârfuri muntoase din Ucraina, un loc extrem de văluros pentru turiști.

Cu siguranță, vizitând acest loc în memoria dvs. va persista pentru mult timp peisajele incitante, imaginile naturale unice, animalele și plantele uimitoare ale acestei împrejurimi.

Drumul spre munte nu este unul dificil deoarece traseul marcat cu punctul roșu începe din satul Coloceava. Lungimea traseului este de 15 km. Pe drum veți putea admira numeroase obiective naturale de relaxare.

Lanțul muntos este format din mai multe dealuri și are o lungime de 3000 de metri. Aici cresc diverse plante rare incluse în Cartea Roșie a Ucrainei (Gențiana, Centaurea carpatică, Ciurul zânelor, Arnica montană și altele). În partea estică al muntelui, la o altitudine de 1600 de metri deasupra nivelului mării, se află un pitoresc lac, de 8 metri lungime și 4 metri lățime. Adâncimea maximă a acestui rezervor unic este un pic mai mult de un metru. Apa în lac este destul de tulbure. Pe munte cad adesea ploi, astfel încât apa nu se evaporă.

În partea superioară a muntelui se află o cruce de lemn care a fost înălțată de localnici în anul 2008.

În fiecare an, la 23 august, de Ziua drapelului național al Ucrainei, angajații Parcului Național „Sânevâr” amplasează în vârful muntelui drapelul galben-albastru.

Obicei „prost și periculos” cu miros de cauciuc ars....

Obicei „prost și periculos” cu miros de cauciuc ars....

Rugul de Paște este un element al nopții Învierii Domnului, acest ritual fiind cunoscut sub numele de „Denii” și poartă, de-a lungul timpului, un mesaj de purificare, ce simbolizează alungarea spiritelor rele. Această cutumă este criticată în permanență și de clerul bisericesc, care afirmă că acest obicei este de origine păgână. În trecut, pentru rugurile de Paști erau folosite lemne, acum însă se ard preponderent anvelope. Astfel, aspectul de „purificare” s-a transformat în unul de poluare, având în vedere că produsele dezintegrării anvelope uzate de cauciuc sunt foarte nocive.

Specialiştii atenţionează că la arderea liberă a anvelopelor în atmosferă se emană 23 substanţe chimice periculoase, dintre care 8 sunt cancerigene. Printre acestea se numără monoxidul de carbon, oxizi de sulf și de azot, dioxine, furani, metale grele, benzen şi hidrocarburi aromatice policiclice.
Respirarea fumului negru este nocivă şi poate cauza bronşită, astmă, intoxicații pulmonare sau boli ale sistemului nervos. Dioxinele se acumulează în plante, în ţesuturile animalelor, peştelui şi a omului. În funcţie de caracteristica şi direcţia vântului, substanţele dăunătoare pot fi dispersate pe calea aerului la distanţe mai mari de 160 km.

E bine de știu că, atunci când este arsă o tonă de anvelope în atmosferă se elimină 270 kg de fum negru (funingine) şi 450 kg de gaze toxice: benzopyrene, dioxine, furani, hidrocarburi aromatice policiclice, bifenili policloruraţi, arsenic, crom, cadmiu, bifenil, antracen, piren – lista poate continua. Doi dintre aceşti compuşi, bifenil şi benzo-piren, sunt cancerigeni puternici. Compuşi fenolici din aceste gaze toxice afectează și funcţia hepatică şi cauzează exacerbarea bolilor cronice ale tractului gastro-intestinal.

Sursa: Ministerul Mediului al Republicii Moldova
(mediu.gov.md)

Cine poartă responsabilitate pentru ocrotirea mediului înconjurător???

Cine poartă responsabilitate

pentru ocrotirea mediului înconjurător???

În ultima perioadă de timp situația ecologică din mediul rural și cel urban este îngrijorătoare, fiindcă an de an nivelul deșeurilor este în creștere. Cu cât mai mult se vorbește la TV și în ziare despre acest pericol ecologic, cu atât mai puțin se face pentru a evita consecințele sale drastice. Aproape toate râulețele mari și mici, bazinele de apă, lacurile artificiale, marginile drumurilor și a pădurilor sunt „inundate” de tot felul de murdării, precum ar fi: sticlele goale, pungile de plastic, conserve, diverse rămășițe toxice etc.
Toate acestea acțiuni sunt săvârșite nu de animale sau de vreo forță extra-pământeană venită din cosmos ci de către noi, oameni inconștienți, care odihnindu-se în împrejurările naturii, nu se mai gândesc la ziua de mâine sau la generațiile următoare. 

Această ne demonstrează că oamenii de astăzi au un nivel scăzut al culturii și nu poartă nici o răspundere față de păstrarea mediului ambiant.

În perioada anilor 50-80 o asemenea murdăria nu a existat în regiunea noastră. Fiecare om păstra cu sfințenie curățenia câmpiilor, pădurilor, râulețelor și a marginilor drumurilor. În fiecare an se plantau copaci pe marginea pârâurilor și a drumurilor. La Costiceni, elevii școlii plantau diverse flori și trandafiri pe strada principal a satului. Aceste lucruri minunate le îndeplinea conducerea școlii în frunte cu domnul Vasile Ostafiev - fostul director al școlii. Dumnealui avea grijă să pregătească răsadă de diferite specii de flori la legumeria gospodăriei colective agricole. La hotarele satului Costiceni erau bine aranjate două straturi de flori pe care le îngrijeau elevii. În fiecare seară ei se adunau și aveau grijă să le unde. Lumea avea o atitudine armonioasă față de natură. 
Atunci toate sticlele folosite aveau prețul său și nimenea nu avea curajul să le arunce. Toate magazinele colectau sticle folosite. Pentru o sticlă reîntorsă statului puteau cumpăra o pâine. Copii adunând sticlele goale reușeau să-și cumpere o bicicletă, iar lucrătorii stadioanelor sportive pe parcursul unui an beneficiau de un automobil. În acea perioadă sticlele de plastic nu erau prezente pe rafturile magazinelor.

Școlile de două ori pe an colectau maculatură – foi vechi, resturi de hârtie, ziare, cărți, etc. Toate acestea erau date la stat. În schimb primeau o cantitate mare de bunuri financiare pentru fondul școlar. Pe banii acumulați se cumpăra îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii nevoiași, precum și diverse obiecte pentru sălile sportive. Toate acele măsuri se îndeplineau cu mare responsabilitate.

Dacă cineva tăia vreun copac, în locul lui se plantau trei. Toate aceste măsuri se înfăptuiau pentru îmbunătățirea stării sănătății şi protejării naturii.

În ultimii ani numărul magazinelor alimentare au crescut constant. Majoritatea băuturilor răcoritoare se păstrează în sticle de plastic şi după utilizare sunt aruncate în cel mai bun caz la gunoiște. La fel sunt aruncate şi bateriile vechi (foarte periculoase) care produc mare daună naturii.

În prezent deșeurile cresc văzând cu ochii. Istoria n-a cunoscut atâtea cantități de gunoiște în lume, cu atât mai mult că în fiecare an precipitațiile atmosferice sunt puține. A scăzut cu mult nivelul apelor în râuri și fântâni. Multe râulețe mici și izvoare au secat. Nimenea nu știe cum v-a fi ziua de mane. Deci răspunderea pentru apărarea naturii este datoria fiecărui om care trăiește pe acest pământ. Vă îndemn de la mic la mare să protejăm natură. Natura este sănătatea noastră.
P.S. Dacă nu vom păstra mediul înconjurător, nepoții și strănepoții noștri, vor trăi într-o mizerie întocmai ca băiețelul din fotografie.

Andrei Colac

Sursa foto: proof.nationalgeographic.com

La Costiceni izvoarele plâng mereu...

La Costiceni izvoarele plâng mereu...

Cu câteva zile în urmă, odată cu primele raze mai mângâietoare ale soarelui, mi-a venit un dor să fac o plimbare prin câmp, să admir deşteptarea naturii, să văd cum plâng izvoarele şi râuleţele mici care traver­sează lanurile Costicenilor. A fost, într-adevăr, o zi fru­moasă, căci am simţit în suflet respiraţia gliei, aroma florilor de primăvară, auzind şoaptele apei şi trilul păsă­rilor.

Cu vreo 60 de ani în urmă la Costiceni, în valea Şesului sau, cum i se mai spune, valea Prutului, erau o mulţime

Sfinxul din Bucegi – Una din enigmele Carpaţilor

Sfinxul din Bucegi – Una din enigmele Carpaţilor

Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Munților Bucegi, la 2216 metri altitudine, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.

Sfinxul din Munții Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2.216 m altitudine. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu asemănărea Sfinxului Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii eoliene (vântului). Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un  timp  foarte  îndelungat,

Anatomie și curiozități despre corpul uman

Anatomie și curiozități despre corpul uman

1. Acidul gastric pe care stomacul omului îl elimina pentru a descompune mâncarea este atât de puternic încât poate dizolva o lama de ras.

2. Atunci când ne lovim într-un anume loc din zona cotului resimțim o durere acută. Aceasta se datorează faptului că pe aici trece nervul cubital, poziționat de-a lungul osului humerus. Se considera ca aceasta ar fi o scurtă forma de paralizie.

3. Atunci când privești o persoană pe care o placi, involuntar pupilele ochilor ți se dilată. La fel se întâmplă și când te uiți la o persoană pe care o urăști.

4. Când o persoană moare auzul este ultimul simt perceput. Văzul este primul care dispare.

Beneficiile mersului desculț, de ce este bine sa mergi desculț

Beneficiile mersului desculț, de ce este bine sa mergi desculț

În tălpi există nu mai puţin de 7.200 de terminaţii nervoase ce sunt conectate la toate părţile corpului. Aceste legături sunt procesate prin coloana vertebrală şi creier. Prin masaj tălpile, durerile şi stresul se atenuează, iar organismul intră într-o senzaţie confortabilă. În acest sens, mersul desculţ e cel mai bun masaj pentru tălpi.

1. Previne varicele  și  întărește  musculatura

Cea mai mare parte dintre persoanele care suferă de dureri de  picioare au  aceste

Amintiri de la Cernobîl: „Copacii erau roșii, iar animalele lăcrimau cu sânge”

Amintiri de la Cernobîl: „Copacii erau roșii, iar animalele lăcrimau cu sânge”

În dimineața zilei de 26 aprilie 1986, o eroare a cauzat explozia unui reactor al centralei nucleare de la Cernobîl, Ucraina. Zona înconjurătoare a fost contaminată cu radiații de câteva sute de ori mai puternice decât după detonarea unei bombe atomice. Din regiunile afectate au fost evacuate peste 300 de mii de persoane.  

Astfel, pentru lichidarea consecințelor catastrofei, din R. Moldova au fost recrutați forțat circa 3500 de oameni. La aproape 30 de ani de la explozie, o parte dintre ei au murit, iar restul acuză grave probleme de sănătate.

Femeia – O Brândușă, o Narcisă...

Femeia – O Brândușă, o Narcisă...

Dragă femeie, de 8 martie îţi dorim să primeşti atâtea flori, încât să-ţi faci grădina sufletului tău, atâtea felicitări, încât să ai vorbe bune pentru tot anul, atâta dragoste, încât chiar dacă ai da înapoi la fiecare, tot ţi-ar mai rămâne. Chiar dacă toate femeile din lume au în comun sensibilitatea, frumuseţea, delicateţea, fiecare dintre ele este irepetabilă. Poate că pentru lume tu eşti numai o persoană, dar pentru anumite persoane eşti o floare ce reflectă întreaga lume. Eşti o brânduşă, sau poate o narcisă,  o  violetă, sau poate o gingaşă lăcrimioară? Să ştii

Elina Cărstea – Fetița care a învins cancerul

Elina Cărstea – Fetița care a învins cancerul

La 15 februarie omenirea marchează „Ziua Internațională a copilului bolnav de cancer”. 

Pe parcursul anului 2014, în regiunea Cernăuți au fost diagnosticați cu cancer 23 de copii. Cu toate acestea, mulți dintre cei care suferă de aceasta boală severă au reușit să se vindece. 

Un exemplu emoționant este istoria Elinei Cărstia din Cernăuți, care la ai săi 4 anișori a fost diagnosticată de către medici cu leucemie. Acum  la 8  ani  fetița  este  sănătoasă  și  ca  orice  copil  se

În armonie cu natura: Cele mai frumoase cascade din Ucraina

În armonie cu natura: Cele mai frumoase cascade din Ucraina

Cascadele ucrainene sunt concentrate în munții Carpați și Crimeii. Bineînțeles, ele nu sunt la fel de bine cunoscute ca Niagara sau Victoria, însă prin peisajului său fabulos, prin apa cristalină și zglobie, poate oferi vizitatorilor, cele mai frumoase emoții.

În continuare vă propunem să descoperim câteva dintre cele mai minunate cascade din Ucraina:

Cascada Șâpit  – Cu adevărat este una dintre cele mai frumoase cascade din Ucraina. Cascada Șâpit este situată pe cursul fluviului Pâlâpeți la o distanță de 6 km de satul cu numele respectiv, (raionul Mijgyria, din regiunea Transcarpatia).

Cascada Jenețkiy Huc – Cascada se află în Carpații ucraineni, în apropierea satelor Mikulicin și Tatariv (raionul Nadvirniansk, regiunea Ivano-Frankivsk).

Pădurea, locul nostru de suflet

Pădurea, locul nostru de suflet

Pădurea e izvor de viaţă

Şi-n ea strămoţii-au mers mereu

Ca-ntr-o biserică măreaţă,

În care cântă Dumnezeu!

Vasile Militaru

Misterul pădurii e între încântare şi tulburare. Mereu îşi schimbă culorile, mereu se aud alte sunete. E un imperiu al frumosului care ademeneşte pe oricine. Pădurea e oaza de lumină, iar de intrăm în ea simţim cum sufletul nostru se umple de optimism, cum umbrele ramurilor şterg orice pată de pe inimă. Creată de

Metode naturale de combatere a gândacului de Colorado