Eroii căzuţi în Primul Război Mondial, comemoraţi la Biserica din Costiceni

„Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare”. Domnitorul Moldovei în viziunea copiilor români din Cernăuţi

150 de ani de la moartea cărturarului și scriitorului român Alexandru Hâjdău

Eroii căzuți cu 525 de ani în urmă în bătălia de la Codrii Cosminului, comemorați lângă stejarul secular

Concursul de desene „Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare”

Concursul de desene „Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare”

La Costiceni a fost dezvelită o placă în memoria poetului și savantului Ion Vatamanu

În cursul zilei de vineri 14 octombrie 2022, în localitatea Costiceni din regiunea Cernăuți a fost dezvelită o placă comemorativa în onoarea celui ce a fost poetul, savantul și omul politic român Ion Vatamanu.

Placa comemorativă a fost amplasată pe casa părintească a distinsului om de cultură din Basarabia, care în viitor, prin îngăduința mamei sale, mătușa Mărioara, va deveni muzeu.

Pe lângă mama sa, cea mai vârstnică femeie din Costiceni care în luna august împlinise 102 ani, la eveniment a participat fiica cea mai mare a poetului - Mihaela Vatamanu, primarul comunei Vancicăuți - Vladimir Lupoi, starostele satului Costiceni - Valentina Caba, câțiva localnici, printre care și rudele regretatului poet.

Reamintim că în acest an s-au împlinit 85 de ani de la nașterea și 29 de ani de la trecerea la viața veșnică a lui Ion Vatamanu, un adevărat fiu al satului Costiceni, care niciodată nu și-a uitat locul și oamenii din mijlocul cărora a plecat, precum și valorile acestui neam.

Sergiu Barbuță

președintele Societății culturale „Valea Prutului”

Ansamblul folcloric „Ghiocelul” din regiunea Cernăuți, la Festivalul de folclor „Zestrea” de la Bacău, România

„Folclorul e oxigen pentru un popor astmatic!”

În suburbia Roșa a orașului Cernăuți a fost sfințit un Monument închinat victimilor deportărilor comuniste.

Bucurie duhovnicească în Parohia Dinăuți

Materiale didactice pentru elevii din Costiceni, Vancicăuți și Berestea

Bărbații neamului: Poetul Cezar Baltag, originar din Mălinești

Marele savant-enciclopedist Bogdan Petriceicu Hasdeu, comemorat la Berestea

S-au împlinit 30 de ani de la sfințirea bisericii din Stroiești, ținutul Hotinului

Mănăstirea din Stălinești și-a sărbătorit ocrotitorul spiritual

Hram și momente de sărbătoare la Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Coșuleni-Mămăliga

Coșuleni, Mămăliga, regiunea Cernăuți

Moment de omagiu și închinare în fața Sfântului Voievod Ștefan cel Mare la Oprișeni

Sfântului Voievod Ștefan cel Mare: 30 de ani de la canonizare

Concursul online „Cămașa mea - moștenirea mea” - 24 iunie - 24 iulie 2022

Valea Prutului, Cernăuți, comunitatea românească

Omagierea „Luceafărului poeziei românești” la Noua Suliță

Mihai Eminescu - Citate despre limba română

Golgota românească: Îndoliat Cireșarul coboară de pe Cruce

La Budeneț, regiunea Cernăuți, a fost dezvelit bustul lui Grigore Bostan

A fost instalat primul Episcop al Nouasuliței

A văzut lumina tiparului cartea „Istoria comunității rurale Costiceni”

Episcopul Amfilohie al Hotinului - un mare cărturar și păstor duhovnicesc român

Amfilohie Hotiniul

File din istoria orașului Noua Suliță

12 Sfaturi pentru Paștele Blajinilor...

1. Nu faceți schimb de pomeni unii cu alții, dar faceți milostenie cu cei care într-adevăr au nevoie!

Dărnicia ta să atingă pe toţi cei în viaţă şi chiar morţilor fă-le parte de dărnicia ta (Sir. 7,35).

Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine. (Matei 25,36).

2. Aprindeți o lumânare și rugați-vă pentru cei adormiți!

Vă îndemn deci, înainte de toate, să faceţi cereri, rugăciuni, mijlociri, mulţumiri, pentru toţi oamenii. (1 Timotei 2,1).

3. Amintiți-vă despre faptele demne ale înaintașilor voștri, îndemnând și copiii să le urmeze pilda cea bună!

Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa. (Evrei 13,7).

4. După ce plecați din cimitir, nu lăsați gunoi și mâncare pe morminte, căci cei adormiți nu au nevoie de mâncare și băutură, ci de rugăciunile noastre!

Căci la înviere (cea de obște), (sufletele) nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer. (Matei 22,30).

5. Nu consumați alcool, nu mâncați, nu fumați și nu înjurați pe la morminte!

Nu ştiţi, oare, că nedrepţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă amăgiţi: … nici beţivii, nici batjocoritorii, … nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu. (I Corinteni 6,9-10).

6. Faceți masa de pomenire acasă sau amenajați o masă pentru cei din familii defavorizate!

Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe, ca să fie slăviţi de oameni; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor. Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta să fie într-ascuns şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. (Matei 6,2-4).

Când faci prânz sau cină, nu chema pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe rudele tale, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei, la rândul lor, pe tine, şi să-ţi fie ca răsplată. Ci, când faci un ospăţ, cheamă pe săraci, pe neputincioşi, pe şchiopi, pe orbi, şi fericit vei fi că nu pot să-ţi răsplătească. Căci ţi se va răsplăti la învierea drepţilor. (Luca 14,12-14).

7. Demonstrați că sunteți oameni civilizați, onești, modești și credincioși!

Din gura voastră să nu iasă nici un cuvânt rău, ci numai ce este bun, spre zidirea cea de trebuinţă, ca să dea har celor ce ascultă. (Efeseni 4,29).

Umblaţi întru iubire, precum şi Hristos ne-a iubit pe noi şi S-a dat pe Sine pentru noi, prinos şi jertfă lui Dumnezeu, întru miros cu bună mireasmă. (Efeseni 5,2).

8. Îmbrăcați-vă decent din respect pentru cei răposați!

Podoaba voastră să nu fie cea din afară: împletirea părului, podoabele de aur şi îmbrăcarea hainelor scumpe, ci să fie omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu. (1 Petru 3,3-4).

9. Nu dați importanța obiceiurilor băbești, ci învățăturii evanghelice!

Iar de basmele cele lumeşti şi băbeşti, fereşte-te şi deprinde-te cu dreapta credinţă” (1 Timotei 4;7).

10. Aveți grijă de mormintele strămoșilor voștri!

A avea grijă de mormintele apropiaţilor este o dovadă de iubire. 

11. Morminte de lux nu este creștinește!

Copiii evlavioși sunt cea mai mare mângâiere pentru părinții evlavioși: sunt cea mai bună împodobire a părinților vii și cel mai bun monument al părinților morți. (Sfântul Ierarh Vasile cel Mare).

12. Coroanele aruncate la gunoi – bani risipiți fără folos!

În perioada pregătirilor de Blajini, găsim mormane de coroane, care s-au deteriorat, au ruginit și au fost aruncate la gunoi de către rudele celui răposat. Să educăm credincioșii noștri că aceste coroane, scumpe de altfel, nu ajută la mântuirea sufletelor  celor adormiți, iar banii pentru achiziționarea lor ar putea fi oferiți familiei ca sprijin pentru nevoile ce decurg din decesul respectivei persoane.

Cu gânduri alese, 

Preotul Maxim Melinti,

Biserica Ghidighici

Noi tot de un stejar ne ținem, martorul rădăcinilor seculare ale românilor de pe aceste plaiuri

O icoană brodată cu mărgele, la loc de cinste în Biserica din Coșuleni, nordul Basarabiei

Ştefan cel Mare – 565 de ani de la urcarea pe tronul Ţării Moldovei (12 aprilie 1457)

În R. Moldova a fost instituită Ziua comemorării victimelor foametei organizate din anii 1946-1947

Arderea ierbii uscate și a deșeurilor este o crimă!

Condamnăm cu fermitate agresiunea militară rusă asupra țării noastre

Ziua Internațională a Limbii Materne, marcată la Berestea

Tărăsăuți: Veteranii Războiului din Afganistan și-au comemorat camarazii

120 de ani de la naşterea academicianului Teodor Bordeianu, originar din Marșenița

Teodor Bordeianu

Inginerul agronom Teodor Bordeianu, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 16 februarie 1902, la Marșenița, ținutul Hotinului.

Absolvent al Şcolii Superioare de Agricultură de la Herăstrău (1921-1925), şi-a continuat specializarea în pomicultură, legumicultură şi industrializarea fructelor la Berlin, unde şi-a susţinut şi doctoratul (1927), potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003). În 1939 a obţinut titlul de doctor docent. Profesor la Facultatea de Agricultură din Bucureşti (1941-1958). A fost autorul primului curs de pomicultură din ţara noastră şi primul director al Institutului de Cercetări pentru Pomicultură din România.

Şi-a adus contribuţia la înfiinţarea şi organizarea primelor staţiuni experimentale pomicole de la Bistriţa, Voineşti-Argeş (1952) şi Cluj (1953), la înfiinţarea colecţiilor pomologice şi a parcelelor experimentale. În cadrul Academiei Române a organizat un colectiv de cercetare cu ajutorul căruia, în colaborare cu staţiunile experimentale pomicole, catedrele de pomicultură de la institutele agronomice şi cu alţi specialişti, a efectuat pentru prima dată studiul principalelor bazine pomicole din România.

În cei 40 de ani de activitate ştiinţifică a scris peste 400 de tratate, monografii, cursuri, broşuri, articole şi studii, care au avut un rol însemnat în formarea specialiştilor şi în organizarea producţiei pomicole din România. S-a numărat printre fondatorii revistei de ştiinţă şi practică agricolă „Grădina, via şi livada”, devenită mai târziu „Producţia vegetală. Horticultura”, şi a făcut parte din comitetul de redacţie al revistei „Revue roumaine de biologie. Serie botanique”. Membru al Academiei Române (corespondent, din 2 iul. 1955, apoi titular, din 21 mart. 1963).

A murit la Bucureşti, la 19 martie 1969.

Sărbătoare la Lehăceni (Priprutia). Cinci ani de la Înființarea Parohiei „Sfinții Trei Ierarhi” (12 februarie 2022)

Tinerii din Berestea i-au adus un omagiu marelui poet Grigore Vieru

Comemorarea martirilor neamului românesc de la Lunca Prutului (13 februarie 2022)