Cernăuți: Grigore Pantazi, comemorat la împlinirea a 150 de ani de la naștere

La împlinirea a 150 de ani de la nașterea talentatului regizor de teatru, actor, poet și pictor Grigore Pantazi (1872 - 1939), lângă Capela mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi” din cimitirul vechi din Cernăuți a fost organizată o manifestare de comemorare.

Ceremonia, organizată de Societatea culturală „Valea Prutului”, a cuprins o slujbă de pomenire oficiată de preacucernicul părinte Cristofor Gabor. Evenimentul s-a bucurat de prezența a câtorva reprezentanți ai societăților național-culturale românești, ziariști și oameni de bună credință din ținut.

La finalul ceremoniei religioase, părintele Cristofor Gabor le-a mulțumit organizator și celor prezenți pentru că nu-și uită înaintașii care se odihnesc în acest cimitir, vorbind totodată despre importanța comemorării celor adormiți.

Despre personalitatea lui Grigore Pantazi a vorbit președintele societații sus amintite, care a reamintit publicului că în viitorul apropiat, în amintirea ilustrului om de cultură va fi scoasă de sub tipar o carte.

Din păcate, locul de veci al lui Grigore Pantazi, care știm cu siguranță ce se află în acest cimitir, nu a fost găsit. Nu este exclus că mormântul fusese vandalizat de răuvoitori. Prin urmare, participanții evenimentului au hotărât să aprindă câte o lumânare la mormântul mamei sale Nadina Pantazi (1852-1932).

Descendent al unei nobile familii de boieri din Moldova, Grigore Pantazi s-a născut la Costiceni, la 24 ianuarie (5 februarie) 1872, sfârșindu-și drumul pământesc la 9 iunie 1939 la Prisăcăreni, județul Storojineț. Grigore Pantazi s-a așezat la locul de veșnică odihnă, în cimitirul Horecei din Cernăuți, la 11 iunie 1939.

Pe parcursul vieţii s-a făcut cunoscut în diverse domenii ale artelor frumoase, ca regizor de teatru, muzician, actor, poet, coregraf, pictor și sculptor.

Grigore Pantazi a studiat pictura la Liceul din Cernăuți, apoi dreptul la Facultatea Juridică a Universității „Franz Josif” din Cernăuți și la Viena. După absolvire revine la Cernăuți, unde ocupă postul de funcționar în Administrația Bucovinei.

Încă din liceu, Grigore Pantazi se distinge prin talentul său de declamator, recitând la comemorări scene și acte întregi din dramele lui Goethe, Schiler, Grillparzer.

Debutează la 19 ianuarie 1894 pe paginile revistei cernăuţene „Junimea literară” cu tablourile „Soarele”, „Visul marinarului” şi compoziţia-feerie „Tricolorul” alcătuite din şase pânze. Ca pictor a fost atras de peisajele din valea Prutului de la Costiceni, scriind în acea perioadă şi schiţe pentru scenografia unor spectacole de teatru.

Încheindu-și studiile juridice la universitățile din Cernăuți și Viena, Pantazi devine funcționar în administrația provincială a Bucovinei. Cu prilejul comemorării lui Ștefan cel Mare în 1904, aranjează o serie de tablouri vivante din viața marelui voievod.

A condus timp de 18 ani ediția în limba română a „Monitorului Oficial” austriac din Viena. În calitate de coregraf s-a afirmat cu operetele naționale „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, „Moș Ciocârlan” de Tudor Flondor, alte spectacole ale Societății „Armonia”.

A montat pe scenele cernăuțene, o suită de feerii („Tricolorul”, „Muzica înalță sufletul”, „Cântecul neamului”, „Luceafărul”), unele după o concepție proprie. S-a numărat printre marii animatori culturali al Bucovinei și s-a impus ca om al culturii naționale și universale, poet și muzician, artist plastic și regizor, maestru de balet, actor și nu numai.

A prezentat la Viena și București, atât la Curțile Regale, cât și la Operă – baletul „Nippes” compusă de Joseph Bayer. De asemenea, la Teatrul Național din Praga, sub muzica de Beethoven a reprezentat piesa „Prometeu”, iar la Budapesta, piesa „Fluierul fermecat”.

Turnee artistice cu prezența activă a lui Grigore Pantazi au mai avut loc, de asemenea, la Sibiu, Timișoara, Oradea, Botoșani, Rădăuți, Vatra Dornei și în alte centre culturale.

În anii din urmă a scris vreo 50 de balete, dintre care „Floarea nufărului”, „Cămașa de urzici” (reprezentat la Cernăuți), „În semnul crucii”, „Aventurile cheferistului” (reprezentat la Viena).

Opera lui Grigore Pantazi cuprinde următoarele reprezentații teatrale și balete: „Norocul”, „Cântul neamului”, „Femina”, „Elada”, „Din istoria dantelei”, „Tricolorul”, „Oița pierdută”, „Farmecul fetelor”, „Strufsiada”, „Idilă de vară”, și altele.

Între anii 1927-1934 a ocupat funcții importante în Ministerul Culturii și Artelor al României, a făcut parte din serviciul consular pe lângă Delegația română la Viena.

Ilustrul om de cultură și teatru, Grigore Pantazi, a avut parte să se stingă pe pământul natal, la care a revenit după triumfurile prin străinătăți. Plecarea sa pe alte tărâmuri la 67 de ani a fost deplânsă de toți cei care l-au cunoscut din lumea artelor, de prieteni și rude.

Sergiu Barbuța, 
președintele Societății culturale „Valea Prutului”

Mai multe detalii despre viața și activitatea lui Grigore Pantazi găsiți aici:





Comentarii

Activitățile noastre

Fototeca Valea Prutului (Fotografii Vechi)

Hărți vechi

Statistici

Free counters!

Parteneri media