Tradiții și obiceiuri de Sf. Paști

Tradiții și obiceiuri de Sf. Paști

Fiecare popor creștin are propriile tradiții și obiceiuri de Paști, chiar dacă în esență se sărbătorește același lucru, Învierea Domnului Iisus Hristos. 

Alături de nașterea Mântuitorului, Sărbătoarea Sfintelor Paști rămâne una din cele mai importante sărbători creștine a poporului român.

Iată câteva din cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri legate de sărbătoarea Paștelui.

Tradiții

Tradiția spune că ouale ce urmează să fie înroșite de Paști trebuie adunate din cuibar în miercurea din cea de-a patra săptămână a Postului Mare, pentru că nu se vor strica.

Chiar daca ouale sunt strânse în „Miecurea Paresimilor”, vopsitul lor se face în joia din săptămâna dinaintea Paștelui și niciodată vinerea.

Ciocănitul oualor se face după niște reguli nescrise,
dar arhicunoscute. Astfel, bărbatul mai în vârstă ciocnește capul oului ținut în mână de
partener și rosteste formula „Hristos a Înviat”, la care i se răspunde „Adevărat a Înviat!”.

Tot potrivit tradiției, cu ocazia acestor sărbători se gătesc bucate specifice, cum ar fi pasca, ouale roșii (simbol al renașterii) și mielul.

Pasca este coaptă o singură dată pe an și are forma rotundă, deoarece se crede că scutecele Mântuitorului au fost rotunde.

Mielul pascal își găsește explicația prin aceea că la ieșirea evreilor din robia egipteană, aceștia au făcut o jertfă animală. Sacrificarea mielului pascal a prefigurat jertfa mântuitorului la Golgota, iar credincioșii creștini au preluat gestul sacrificiului.

Simbolistica ouălor de Paști se regăsește înainte de Hristos, când oul era dat în dar, fiind considerat simbolul creației, fecundității și reînnoirii naturii.

Obiceiuri

        La țărani, există obiceiul ca în Duminica de Paști să își spele fața cu apă neîncepută, în care au pus un ou roșu. Se spune ca vor fi frumoși și sănătoși ca un ou roșu.

În prima zi de Paști există obiceiul ca familia să se adune în jurul mesei îmbelșugate, de pe care nu pot lipsi drobul și friptura de miel, ouăle roșii, pasca umplută cu brânză și smântână și cozonacii.

Masa are semnificație ritualică și se desfășoară după reguli ancestrale. Totodată, există obiceiul ca mesenii să poarte haine noi, ca omagiu pentru aceasta sărbătoare, dar și pentru a sublinia curățirea sufletului și a trupului.

În Transilvania s-a păstrat obiceiul ca în cea de-a doua zi de Paști să fie udate fetele, ca act purificător. Flăcăii stropesc cu apă sau cu parfum persoanele iesite în cale, în principiu fetele.