Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon

Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon
Sf. Pantelimon este unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți sfinți ai Bisericii ortodoxe. Pomenit în data de 27 iulie/9 august, acest sfânt este adesea numit „doctor fără de arginti”, arătându-se prin aceasta cum ca el n-a umblat după averi și s-a mulțumit cu ceea ce putea avea din rosturile lui și nu cerea de la nimeni să-i plătească pentru binefacerile făcute. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor, el este un model de doctor, slujitor și creștin următor lui Hristos.
Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon a trăit în vremea împăratului Maximian Galeriu şi era originar din cetatea Nicomidiei (o regiune care acum aparţine Turciei). El a văzut lumina zilei în anul 284, dintr-un tată păgân, senator la curtea împăratului,  şi  o
mamă creştină. Primul său nume a fost „Pantoleon”,  adică „cel în toate puternic ca un leu”. Mama lui Pantoleon, Evula, era creştină şi îl iubea pe Hristos în taină. Ea îi vorbea despre împlinirea sufletului şi despre tainele credinţei în nemurire.
După moartea mamei, tatăl a dat copilul la şcolile păgâne ale timpului. A terminat cu succes Şcoala de Medicină la Nicomidia. Mai apoi, tânărul Pantoleon a fost încredinţat spre ucenicie medicului Eufrosin. Dobândind multe cunoştinţe şi o înţelepciune aleasă a practicării medicinei, el a fost remarcat de împărat, care l-a şi ales drept medic al său.
Schimbarea cea mai mare din viata lui Pantoleon a avut loc în momentul întâlnirii acestuia cu bătrânul creştin Ermolae, care i-a arătat că numai Hristos este singurul doctor adevărat, al sufletelor şi al trupurilor.
Într-o zi, Pantoleon găsi pe drum un copil mort, muşcat de o năpârcă. Vrând să probeze adevărul cuvintelor lui Ermolae, el chemă în ajutor numele lui Hristos şi îndată copilul se ridică, iar năpârca muri. Aceasta a dus la botezarea tânărului Pantoleon. Va primi numele de Pantelimon care înseamnă „cel cu totul milostiv”.
După primirea Sfântului Botez, mai multe vindecări făcea Pantelimon, boli incurabile şi neputinţe nespuse pierind în faţa iubiriişi credinţei sale şi prin tratamentele pe care le dădea celor bolnavi. Drept urmare a milosteniei sale, el şi-a împărţit toată averea săracilor, iar celor pe care îi vindecă de boli şi neputinţe nu le cerea nimic drept plată. De aici i se trage şi numele „doctor fără de arginţi”.
Din cauză că era căutat de mulţi bolnavi, ceilalţi medici din Nicomidia deveniseră invidioşi şi, fiindcă îngrijise un creştin chinuit din ordinul împăratului, ei profitară de ocazie pentru a-l denunţă pe Pantelimon la împărat.
Pentru credinţă şi dragostea tânărului Pantelimon faţă de Hristos, împăratul Maximian porunceşte ca acesta să fie supus unor chinuri groaznice. Tânărul a fost legat de un stâlp şi trupul i-a fost sfâşiat cu gheare de fier, iar rănile arse cu făclii aprinse. Însă torţele s-au stins, iar rănile sfântului s-au vindecat.
A fost scufundat în plumb topit şi apoi aruncat în mare, legat de un pietroi. L-au aruncat apoi fiarelor sălbatice, dar acestea s-au arătat blânde. Împăratul s-a înfuriat şi a dat ordin ca sfântul să fie legat de o roată cu lame ascuţite, care, rostogolindu-se de la înălţime, în faţa întregului oraş, să-l omoare. Hristos l-a eliberat pe sfântul mucenic, în rostogolirea roţii aceasta strivind un mare număr de necredincioşi. Maximian a dat ordin ca Pantelimon să fie decapitat, iar trupul să fie dat în foc.
În momentul morţii sale, din cer s-a auzit cuvântul: „Slujitor credincios, dorinţa ta va fi acum îndeplinită, porţile cerului îţi sunt deschise, cununa ta e pregătită. Vei fi de-acum înainte adăpost deznădăjduiţilor, ajutor celor încercaţi, doctor bolnavilor şi teroare demonilor. De aceea, numele tău va fi Pantelimon.”
Spre a nu lua creştinii cinstitul trup al sfântului, acestuia i s-a dat foc din ordinul împăratului, însă o altă minune amărturisit vrednicia aceluia. Credincioşii au scos din cenuşă trupul neatins de foc al lui Pantelimon şi l-au îngropat cu mare cinste pe proprietatea lui Arnantios Scolasticul, în anul 303.

Comentarii

Activitățile noastre

Fototeca Valea Prutului (Fotografii Vechi)

Hărți vechi

Statistici

Free counters!

Parteneri media