Credințe și superstiții românești

Credințe și superstiții românești
Pentru rasa umană, care se află pe treapta epocii postmodernismului, o epocă a tehnologiei și a progresului științific, este remarcabil să descopere cât de prezente şi cât de semnificative au fost și sunt superstiţiile populare. Deşi nu există nici o dovadă concretă despre faptul că, într-adevăr, superstițiile pot influința asupra omului, ele se bucură de credibilitate, autenticitate şi sunt din ce în ce mai prezente în viața noastră.
Așadar, haideți să definim semnificația noțiunii „superstițieˮ. Superstiție este credința primitivă în spirite bune și rele, în farmice, miracole și vrăji, în semne previstitoare.
Biserica Ortodoxă condamnă și declară că credința în superstiții nu este altceva decât un păcat care nu este benefic pentru suflet.
Românii ca și alte popoare în decursul timpului erau destul de superstițioși. În timpul de față oamenii tot mai mult cred în lucruri nedemonstrate științific, în așa ziși oameni clarvăzători, care pentru o parală îți vor spune viitorul sau și mai mult îți îl vor schimba în favoarea ta. Unii oameni mai cred și în talismane fermecate care le poartă noroc, alții în horoscoape și cifre nenorocoase, în ghinionul pisicilor negre, etc.
În acest articol vreau să vă prezint o mică particică din culegirile folcloristului român George S. Ioneanu (1888) despre credințele vechi ale poporului nostru.
Cât de absurde sau rezonabile nu ar avea conținutul acestor credinți populare ale bătrânilor, ele fac parte inseparabilă din arealul folcloric.
- Femeiea însărcinată să nu mânânce două poame, crescute una de alta, căci va naște doi copii gemeni.
- Femeiea însărcinată, care cunună, îi va muri pruncul.
- Femeiea însărcinată să nu dea cu piciorul în vre-un câine, căci copilul va fi cânos la inimă.
- Femeiea, care este însărcinată și nu spune când este întrebată, va naște copilul mut.
- Dacă un copil de la nașterea lui plânge, aceasta e semn că-l bântuie duhurile necurate.
- În apă în care se scaldă un copil mic pentru întâia dată, se pune orz, porumb, flori,ect., ca să aibă copilul parte de ceriale și să fie plăcut ca florile.
- Trei zile după naștere, nu se spune adevărat de este fată sau băiat, ca să nu se deoche și să trăiască.
- Un copil când începe să vorbească, dacă întâi zice tată, mamă-sa va mai naște un băiat, iar de va zice mamă, va mai naște o fată.
- Un copil mic să nu se țină acoperit la față, căci făcânduse mare, va fi rușinos.
- Să nu se pună un copil în leagănul altuia, căci îi ia crescutul acelui copil.
- Copiii, care râd în somn, îi mângâie Maica Domnului.
- Să nu se pășească peste vre-un copil, căci nu va mai crește.
- Din banii ce se câștigă de un copil la botez, să i se cumpere căldare, ca să trăiască mult.
- O logodnă nu este bine să se facă marțea, miercurea și vinerea, fiind zile păgubitoare.
- În ziua de nuntă mirele nu mânâncă carne, ca să-i fie corpul ușor, să aibă noroc și să trăiască ani mulți.
- Când o nuntă pleacă la biserică pentru cununie, caută să nu se întâlnească cu o altă în cale, să nu se vadă miresele: căci, sau moare una din ele, sau se despart căsătoriții.
- Mireasa ajunsă la ușa bisericii, atinge ușa în partea de sus cu atâtea degete, după câți ani după cununie dorește să aibă copil.
- Mireasa, pe neobservate în timpul cununiei, pune un picior pe piciorul mirelui, ca ia să fie mai mare și mai cu autoritate în casă.
- Când tinerii vin de la cununie acasă, mireasa o ia pe soacră în brațe și de o va putea ridica, ia va fi mai mare în casă, iar de nu, - soacra.
- După cununie, seara la masă, tinerii mânâncă împreuna un ou, ca să trăiască amândoi nedespărțiți până la moarte.
- Când o persoană trage să moară, se lasă ferestrele și ușa casei deschise, să aibă pe unde ieși sufletul.
- Când cineva moare, mai multe suflete se srâng împrejurul lui de-l privesc și, cei ce se duc să aprindă o lumănare mortului, acele suflete mulțumesc acelor persoane.
- Groapa mortului se păzește, ca să nu treacă peste ea vre-un câine, căci atunci va mai muri și alți membri din familie.
- Cel care este omorât de trăsnet, i se iartă toate păcatele și se duce direct la rai.
- Dacă cadavrul vre-unui mort, până la înmormântare capătă miros greu, se crede că în viața lui a făcut multe păcate.
- În ajunul bobotezii fetele mari pun mărgelele ce port la gât pe pragul ușei ca să pășească preotul peste ele când vine cu botezul, apoi le iau și le pun la gât, ca să se mărite curând.
- La jumătatea postului mare se numără ouăle, ca să nu se strice până de paști.
- Să nu se sădească Duminica olante, căci se usucă.
- Cine postește lunea,-va avea noroc.
- Femeile să nu poarte cercei schimbați, adică unul de la o pereche și altul de la alta, căci își va schimba și bărbatul.
- Când cineva bea ceai și din întâmplare i se varsă, e semn bun.
- Când pe neașteptate intră vre-o rândunică în casă, e semn de bună prevestire.
- Când se ivesc furnici prin casă, e semn de belșug.
- Fetele mari, care mânâncă din oală, le va ploua la nuntă
- Celui, care omoară un păianjen mare, i se iartă șapte păcate, iar de unul mic, -numai trei.
- Să nu fluiere cine-va în casă, căci trage a pustiu pentru acea casă.
- Să nu doarmă cineva cu fața în sus și cu mâinele  pe piept, căci va muri.
- Când cine-va își mușcă limba din întâmplare, e semn că cineva îl vorbește de rău.
- Dacă vre-o icoană sau altceva dintr-o Biserică crapă, preotul acelei Biserici va muri.
- Dacă o persoană pleacă la un drum și-i iese înainte un iepure, nu-i va merge bine.
- Celui, care omoară vre-o broască, îi va muri o rudă.
- Când la masă se varsă vinul din păhar, e semn de veselie.
- Când cântă cioara pe lângă casă, prevestește venirea unor musafiri (oaspeți).
- Când se dă de pomană, să nu se dea peste gard, sau peste prag, căci nu va fi primită pe lumea cealaltă.
- Pentru cel care sughiță, e semn că cineva îl pomenește.
- Când se îneacă cineva, va ploua 40 de zile.
- Pentru cel care strănută, e semn că va face veselie.
- Cel, care mânâncă supă la masă, să bea după ea vin, ca să nu-l împungă vreu-un bou.
- Pentru cel care pierde vre-un inel din deget, este semn rău.
- Nu e bine să se fotografieze cineva căci prin aceasta i se ea din puterea corpului.
- Cel care trece într-o țară srăină, unde nu a mai fost, să calce pe pământul ei cu piciorul drept, căci îi va merge bine.
De a crede sau nu în superstiții este treaba personală a fiecăruia în parte. Ele sunt foarte multe, deseori sunt chiar și amuzante, fermecătoare, himerice și aiurite.
Sergiu Barbuța

Comentarii

Activitățile noastre

Fototeca Valea Prutului (Fotografii Vechi)

Hărți vechi

Statistici

Free counters!

Parteneri media