Istoria iarmarocului de Sânpetru din Cernăuți


Din timpuri vechi, datorită raporturilor comerciale dintre Moldova şi ţările vecine, la Cernăuţi a luat fiinţă, sub domnitorul Vasile Vodă Lupu, iarmarocul de Sânpetru. Cernăuți este unul dintre cele mai vechi târguri mol­doveneşti, prima lui atestare documentară o găsim la 8 octombrie 1408 într-un pri­vilegiu acordat de domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun târgoveţilor din Liov (Polonia).
Timp de trei secole la Cernăuţi s-au ţinut târguri anuale sub domnia voievozilor moldoveni. Mai târziu tradiţia a fost menţinută de guvernul austriac, cu toate că, printr-o ordonanţă imperială din anul 1786, s-a încercat aranjarea altui târg cu hramul sfinţilor Vasile, Grigore şi Ioan. Însă tradiţionalul iarmaroc de Sânpetru a supravieţuit, pe când al doilea târg nu s-a menţinut mult timp.
Şi sub stăpânirea austriacă iarmarocul de Sânpetru se deschidea cu o solemnitate tradiţională. Pe la orele două după amiază toată populaţia oraşului, negustorii şi oaspeţii târgului, se adunau în piaţa din faţa primăriei (azi - Piaţa Centrală) şi aşteptau să fie coborât din turnul magistraturii drapelul iarmarocului cu imaginea Sf. Petru pe el. La un semnal, şeful poliţiei comunale apărea cu steagul în mână, înconjurat de poliţişti. Muzicanţii din piaţă începeau să cânte, iar mulţimea îl întâmpina cu chiote şi urale, în aer zburau pălării. Apoi şeful poliţiei pornea înainte cu drapelul în mână, urmat de alaiul cel mare în frunte cu muzicanţii. Pe strada Domnească (azi - O. Kobyleanska) şi pe străzile învecinate oamenii pri­veau din ferestrele des­chise, urcau pe aco­perişuri, luând parte cu toţii la veselia deschiderii iarmarocului. Alaiul se întindea până în piaţa cea mare din faţa judecătoriei şi închisorii (azi - Piaţa Soborna). Peste drum de închisoare se găsea clă­direa pompierilor. În faţa ei era arborat drapelul iarmarocului, care ră­mânea aici pentru două săptămâni, câtă vreme dura târgul.
În această piaţă, care la vremea respectivă era mult mai largă, se aflau numeroase construcţii de scânduri, unde erau adăpostite mărfurile: veselă, obiecte din sticlă, confecţii din lână şi piele, arme, clopote etc. Postavurile şi mătăsurile erau aduse din Ştiria şi Lombardia. Pe un loc viran se aşeza zgomotosul târg de vite aduse din toate colţurile Bucovinei, din judeţul Dorohoi şi de mai departe.
În oraş, negustorii îşi închiriau prăvăliile comercianţilor străini, veniţi cu mărfuri multe şi bogate. Astfel întregul oraş se transforma într-un mare iarmaroc. Faima lui s-a răspândit repede în toate părţile monarhiei austriece. Se adunau negustori din cele mai îndepărtate colţuri ale Austriei - Moravia, Silezia, Ştiria, Tirol, Lombardia ş.a.
În multe pieţe ale oraşului se aflau scrâncioburi, alte locuri de distracţie pentru vizitatori, aici veneau circuri mari şi vestite, cum era circul lui Dubski. Timp de 14 zile iarmarocul se transforma într-o lungă şi veselă serbare populară.
Primul război mondial a întrerupt această veche şi frumoasă tradiţie. Abia în anul 1934 autorităţile cernăuţene au hotărât să dea un nou impuls vieţii economice a oraşului, să reînvie vechea tradiţie a iarmarocului de Sânpetru. El a fost inaugurat de ziua Sf. Apostoli Petru şi Pavel cu înălţarea unei Troiţe pe bulevardul Regele Carol II (azi - str. Cervonoarmiiska), colţ cu str. Storojineţului. Acolo se găsea un loc viran, unde creştea un plop uriaş, fiind „defectuos din cauza vechimii sale seculare” şi care „poate fi răsturnat în orice moment de furtună”. La o şedinţă din octombrie 1934, în sala mică a primăriei municipiului Cernăuţi, a fost ales un comitet „restrâns”, care „să facă intervenţiile necesare” pentru ridicarea acestui monument. Ca preşedinte al comitetului a fost ales părintele protopop Petru Popescu, vicepreşedinte - doamnele Ecaterina Marmeliuc şi Rosina Zaharia. Pentru zidirea Sf. Troiţe a fost nevoie de 2 metri cubi de piatră de granit şi 5 metri cubi de lemn de stejar. Acest monument „înfăţişează pentru neamul românesc cel mai scump odor de ordin istoric, religios, moral şi patriotic” şi „va purta icoana Sf. Petru şi Pavel, patronii oraşului Cernăuţi”.
În anul următor, 1935, s-a reluat firul tradiţiei şi în ziua Sf. Apostoli Petru şi Pavel, la 29 iunie stil nou, iarmarocul a fost inaugurat din nou. Deschiderea oficială s-a făcut sâmbătă, 29 iunie. La ora 8 dimineaţa, ca în vremurile de demult, în faţa primăriei s-au adunat autorităţile şi populaţia. De aici s-a format un cortegiu care în frunte cu conducătorii primăriei s-a îndreptat spre biserica catedrală, unde a fost oficiat un serviciu divin. După terminarea slujbei, toţi participanţii au străbătut străzile Ştefan cel Mare (azi - Holovna) şi Mihai Viteazu (azi - Sadova) până la răscrucea străzilor Regele Carol II şi Storojineţului, unde s-a sfinţit frumoasa şi monumentala Troiţă.
Pe un bloc de granit, din care curgea un izvor, se ridica impozanta Troiţă de 8 metri înălţime, sculptată cu multă iscusinţă de meşterul Serafim Iftinchi, un colonist român din Toporăuţi. La mijlocul Troiţei fu aşezată icoana Sf. Apostoli Petru şi Pavel, pictată cu măiestrie de pictorul cernăuţean Vladimir Zavorotnicov. Sub icoană au fost sculptate frumoasele cuvinte din Sf. Scriptură: „Crucii Tale ne închinăm, Hristoase”.
După terminarea acestei solemnităţi, autorităţile şi numeroşii participanţi au vizitat diferite expoziţii organizate cu prilejul inaugurării iarmarocului, târgul comercial din piaţa Grigore Ghica Vodă (azi - Soborna), iar seara Societatea „Astra maramureşeană” a dat un concert în Teatrul Naţional.
La aceste manifestări au participat din partea guvernului miniştrii agriculturi, comunicaţiilor, industriei şi comerţului, muncii. Pentru vizitatorii târgului s-a făcut o reducere de 50% la călătoriile pe calea ferată. Ei aveau posibilitatea să viziteze diferite reprezentaţii teatrale şi concerte, meciuri de fotbal şi tenis, întreceri cu motocicletele şi alergări de cai, un mare festival de coruri populare bucovinene.
Târgul tradiţional, în ansamblul său, a avut un succes strălucit, el a fost reînviat într-o formă corespunzătoare timpurilor moderne şi noilor cerinţe. Târgul de Sânpetru nu s-a prezentat doar că o acţiune pur economică şi comercială, ci şi ca o posibilitate de a oferi publicului valori estetice şi culturale.
Maria Guțu
specialist principal la Arhiva de Stat a regiunii Cernăuţi
Concordia №.26-27 – 1,8 iulie 2011

Comentarii

  1. O plăcere deosebită am trăit din lectura materialului în cauză recuperând astfel lecțiile de istorie de care am fost văduviți. Mulțumim!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Activitățile noastre

Fototeca Valea Prutului (Fotografii Vechi)

Hărți vechi

Statistici

Free counters!

Parteneri media