Pilonul spiritual al satului - Câteva file din istoria bisericii din Costiceni

Pilonul spiritual al satului - Câteva file din istoria bisericii din Costiceni

Biserica este pilonul spiritual al oricărui sat. Prima biserică din Costiceni, amintită în documentele de istorie în 1770, a fost una din lemn şi era situată în apropiere de râul Prut. Apele, ieşind din albia râului, inundau şi biserica. Serviciul divin era oficiat în acea perioadă de preoţi veniţi din alte părţi. Apoi s-au ridicat slujitori ai altarului şi din rândurile consătenilor. în anul 1812 păstor spiritual al satului era Constantin Valcanescu.

Cu timpul, consătenii s-au hotărât să construiască o biserică mai mare, din piatră. S-a propus ca ea să fie ridicată în centrul satului, unde în prezent se află Şcoala medie, dar şi acel lot de pământ era la un nivel mai jos şi pe el deseori stătea apă. în anul 1875 patru familii din sat au donat o parte din grădinile lor (0,41 hectare) pentru construcţia Bisericii cu hramul Sfântul Nicolae. Este vorba de fraţii Leonte şi Armin Nicorici, Nicolae al lui Petru Nicorici, Ştefan al lui Ion Nicorici şi Domnica a lui Ion Nicorici.
Piatra pentru construcţia bisericii a fost adusă din satul Belăuţi, cu căruţe trase de boi. A fost o muncă grea: se porneau cu carele la revărsatul zorilor şi se întorceau în sat când cădea amurgul. în timpul construcţiei noii biserici preot la Costiceni era Vasile Praniţchi. în timp de patru ani a fost ridicată biserica, dar nu ajungeau bani pentru iconostas. Pe atunci trăia în sat un bun gospodar - Constantin al lui Nicolae Raţă, care mult timp a lucrat la tăierea pădurii şi avea parale. El s-a născut în 1937 şi a trăit 78 de ani. Era mic de statură şi se încingea cu o curea lată, unde şi păstra galbenii. Anume lui i s-a adresat părintele Vasile Praniţchi să dea o mână de ajutor la crearea iconostasului. Acesta a donat o pungă cu galbeni şi a fost încheiată construcţia bisericii, care a fost sfinţită în 1879. în anul 1915 Constantin Raţă a decedat şi a fost înmormântat în curtea bisericii.
Biserica din Costiceni cu hramul Sfântul Nicolae nu a fost închisă niciodată, chiar nici pe timpurile vitrege pentru credinţa creştină. în anul 1914, în Primul război mondial, de la biserică a fost luat clopotul pentru a fi turnat în muniţii. în anul 1924 părintele paroh Nicolae Pisică a comandat la Bucureşti cinci clopote. La 8 aprilie a aceluiaşi an ele au sosit la gara din Mămăliga şi au costat 68.600 lei. De la gara din Mămăliga ele au fost aduse la Costiceni cu carul tras de boi de către Ion Coba. Clopotul cel mare are o greutate de 420 kilograme, al doilea - 166 kilograme, al treilea - 65 kilograme, al patrulea - 35 kilograme şi al cincilea - 28 kilograme. Ele au fost ridicate în clopotniţă cu ajutorul funiilor.
În decursul anilor localitatea Costiceni a avut mai mulţi duhovnici, dar de o mare stimă s-a bucurat părintele Dumitru Mândrescu din Mahala. În prezent îl avem ca paroh pe Aurel Piţul.
În 2016, la 101 ani de la moartea vrednicului gospodar Constantin Raţă, din iniţiativa subsemnatului şi a lui Vasile şi Nicolae Caba a fost amenajat mormântul acestuia şi ridicat pe el un monument. Au făcut donaţii mai mulţi locuitori ai satului. Monumentul a fost sfinţit la 3 iunie, în ziua praznicului Sfinţilor Constantin şi Elena.
Andrei COLAC, 
veteran al culturii din s. Costiceni, raionul Noua Suliţă
Foto: Sergiu BARBUȚA

Comentarii