Ștefan cel Mare și Sfânt, omagiat la Oprișeni (2 iulie 2018)

Ștefan cel Mare și Sfânt, omagiat la Oprișeni (2 iulie 2018)
Luni, 2 iulie 2018, s-au împlinit 514 ani de la trecerea lui Ștefan cel Mare la cele veșnice și 561 de ani de la înscăunarea sa ca domn al Moldovei. Cu acest prilej, mai mulți creștini au participat la o manifestare cultural-omagială și au depus coroane de flori la bustul „celui mai mare român al tuturor timpurilor”, aflat în inima frumoasei localități Oprișeni din raionul Hliboca.
Evenimentul a fost organizat de domnul Ilie Bezușcu și familia sa, care au contribuit la edificarea acestui bust în localitatea Oprișeni. Printre cei, care au venit să-l cinstească pe domnitorul Ștefan cel Mare, au fost prezenți și elevi ai școlii de cultură generală din localitate, însoțiți de directorul instituției Nicolae Bodnariuc, precum și un grup de reprezentanți ai Societății Bibliotecarilor Bucovineni din satele Berestea, Costiceni și Vancicăuți, raionul Noua Suliță.
Manifestarea a început cu un serviciu divin, oficiat de preotul Vasile Pauliuc, parohul Bisericii Nașterea Maicii Domnului din Oprișeni. După momentele de rugăciune părintele Vasile a ținut un cuvânt de învățătură referitor la sărbătoarea închinată slăvitului voievod, apoi au fost rostite mai multe discursuri despre importanța pe care o are Ștefan cel Mare în istoria națională și în cea europeană, fiind evidențiat rolul de apărător al creștinătății.

În discursul său, Nicolae Bodnariuc a vorbit celor prezenți despre relația voievodului Ștefan cel Mare cu satul Oprișeni.
„Personalitatea lui Ștefan cel Mare are o semnificație dublă pentru satul Oprișeni. La 1490 găsim prima atestare documentară a bisericii din Oprișeni confirmată cu pecetea aplicată de Ștefan cel Mare. O altă atestare documentară a satului este într-un uric din 1503. Încă o mărturie documentară despre satul Oprișeni o găsim cu un an înainte de trecerea voievodului în eternitate, într-un act emis de Cancelaria Moldovei. Este semnificativ faptul că astăzi ne aflăm în vatra veche a satului, pe strada care poartă numele lui Ștefan cel Mare, o uliță care pe vremuri lega Europa de vest cu Suceava, Marea Neagră și Balcanii. Totodată, în 1497, când Ștefan cel Mare a  dus lupta la Codrii Cosminului împotriva lui Ioan Albert al Poloniei, tabăra domnitorului s-a aflat la noi în Oprișeni”.

Profesorul Eduard Ogranovici, membrul Societății Bibliotecarilor Bucovineni, Filiala raionului Noua Suliță, a ținut să le povestească participanților manifestării despre Ștefan cel Mare, ce reprezintă el pentru istoria și cultura noastră, despre bătăliile duse împotriva marilor imperii, dar și despre alte întâmplări din viața domnitorului Moldovei.
„Ștefan cel Mare avea calități excepționale de militar. Acest bărbat luminat al neamului a condus Moldova aproape o jumătate de secol, peste 47 de ani, și în acest timp a avut 36 de bătălii, dintre care numai două le-a pierdut. Domnitorul era un om al rugăciunii. Se spune că înainte de a pleca la război, Ștefan cel Mare îndemna totdeauna oștenii săi la rugăciune, post și împărtășanie, iar după fiecare bătălie încununată cu succes, ridica o biserică sau mănăstire. Trebuie să-i cinstim memoria, să ne amintim mereu despre faptele sale de vitejie și să ne mândrim cu ceea ce ne-a lăsat Ștefan cel Mare”.

Cei prezenți s-au bucurat de un program artistic susținut de măiestrul Vladimir Rața, șeful Casei de cultură din Vancicăuți și discipolii săi - Rostislav Catan, Marin Apopii, Rostislav Saca și Maxim Vataman.
Manifestarea s-a încheiat cu o masă comună oferită de familia Bezușcu.
În cadrul sărbătorii, oaspeții din raionul Noua Suliță au fost invitați la un popas în Muzeul de Arheologie și Etnografie „Maximilian Hacman” din Oprișeni, în care istoricul și pasionatul arheolog Nicolae Bodnariuc i-a ghidat pas cu pas printre exponatele marcate de spiritul istoriei și al demnității.
Ștefan cel Mare a domnit 47 de ani. În acest răstimp, Moldova a cunoscut o înflorire atât pe plan economic, cât și cultural. Datorită meritelor sale excepționale a fost cunoscut în Europa, inclusiv și la Roma, fiind apreciat de Papa Sixtus al IV-lea, pentru apărarea creștinătății. Este onorat de către biserica română, fiind santificat în anul 7490 de la zidirea lumii sau anul mântuirii 1992, la care eveniment de la Mănăstirea Putna a fost prezent și părintele Dumitru Mândrescu, pe atunci paroh al bisericii „Sf. Nicolae” din Costiceni, despre care povestește și Dr. Tudor Colac în cartea sa „Ștefan cel Mare și Sfânt. 500 ani de nemurire”, apărută la București în anul 2004.
A consemnat Sergiu Barbuța













































Comentarii