Primarul din Șendreni: Participant la lichidarea consecințelor de la Cernobyl

Primarul din Șendreni Vladimir Eftemie
Participant la lichidarea consecințelor avariei de la CAE Cernobyl

La 14 decembrie, Ucraina i-a omagiat pe eroii, care și-au riscat propria viață și sănătatea, participând la lichidarea consecințelor catastrofei nucleare de la Cernobyl. Anume în această zi a avut loc finalizată construcției sarcofagului deasupra blocului energetic.

Despre consecințele tragice și unele momente înfiorătoare, despre care s-a vorbit mai puțin, ale acestei catastrofe globale ne-a mărturisit domnul Vladimir Eftemie, primarul satului Șendreni
(Dranița), care din anul 1987 până în 1989 a deținut postul de șef al Inspecției rutiere raionale Cernobyl.

Domnul Vladimir relatează blogului nostru următoarele:

-Sediul miliției se afla pe atunci în localitatea Zorino. În prezent acolo locuiesc aproximativ 290 de oameni. Subunitatea noastră era format din adevărați patrioți, chemați la datoria sfântă – de a minimaliza consecințele celei mai mari catastrofe tehnogene din istoria omenirii. Majoritatea milițienilor erau veniți din regiunile Cernăuți, Transcarpatia, Harkiv, Lviv, Vinyțea, Donețk etc.

-Pentru a preveni jafurile, care pe atunci erau foarte răspândite, zona raionului Cernobîl a fost cutreierată de milițienii noștri în lung și în lat. În fiecare zi aveam câte o misiune în orașul Pripeati. După încheierea schimbului de muncă, era bine spălat automobilul și eram verificați cu dozimetrul. Dacă îți găsea transportul afectat de radiație, atunci nu se permitea să ieși cu el din zonă, rămânea acolo.

-De Paști punctul de trecere era supraîncărcat. Veneau foarte mulți oameni, care doreau să viziteze mormintele celor răposați. Li se dădea voie. Înțelegeam cu toții că e foarte periculos să-i lași pe oameni să treacă spre cimitire...

Domnul Vladimir își amintește că cel mai cu rezonanță proces penal a fost intentat atunci, când s-a furat praful pentru procedurile de dezinfectare....

-Paznicii depozitului sau înțeles cu niște șoferi să fure detergenții. Până când a fost depistat acest caz penal, transportul care venea din zona afectată, era dezinfectat numai cu apă și nu cu detergenți speciali. Substanțele toxice puteau să să extindă în zonele nepoluate, astfel provocând pagube enorme pentru sănătatea oamenilor.

-Cel mai des se furau obiecte și piese din metal. Hoții se străduiau să „curățe” și rafturile magazinele părăsite. O făceau în neconșteință de cauză, căci nu știau că marfa era radioactivă.

În perioada de aflare în zona Cernobylului dl Vladimir Eftemie a fost și martorul unor cazuri tragice.

-Un caz trist sa produs atunci, când un lichidator a găsit într-un garaj un instrument de sfredelit. A pus acest aparat sub pernă și s-a culcat. A doua zi colegii l-au găsit mort. Puteai să iai în mâini orice obiect fără să cunoști nivelul de radiație.

-Un alt caz șocant s-a întâmplat atunci când o echipă de aviatori au ars de viu în elicopter, în timp ce îndeplineau o misiune importantă - stingerea incendiului din reactor. Ei au fost trimiși să toarne plumb lichid peste reactorul deteriorat, și nu s-au mai întors...

-Zece zile în șir au luptat pompierii cu incendiul, foarte periculos. Era o luptă pe viață și pe moarte. Unui colonel, care conducea o unitate de pompieri, i se făcea transfuzie de sânge din cauza dozei mari de radiație pe care o primea. Însă n-a putut fi salvat.

-A fost o luptă crâncenă cu moartea invizibilă, nimeni nu știa unde ea se află și când vine. Mulți mureau din cauza că nu respectau regulile. Alții erau nepăsători și nu-și dădeau seama de pericolul radiației. Dacă te protejai, atunci rămâneai în viață.

În anul 1989 toți participanții lichidării consecințelor avariei de la Cernobîl au revenit la baștină.

-Din satul Șendreni la Cernobyl au fost vreo 12 oameni. În prezent, în afară de mine au supraviețuit Pavel Catan, Boris Ștefanco, Vasile Hagiu, Vladimir Eremia, sora medicală Irina Gudan și alții.

-Îmi pare foarte rău și regret că statul uită de cernobyleni. Ei s-au jertfit pentru sănătatea și binele întregului popor. Acum nu-i mai ajută nimeni, nu sunt asigurați cu asistența medicală cuvenită. Bunăoară, eu anul acesta am primit doar 75 de grivne ca ajutor social. Ce să facă bietul cernobylean cu aceștia bani?

-Le doresc tuturor cernobylenilor multă sănătate și să ne ferească Dumnezeu pe toți de asemenea cumpene.

Sergiu Barbuța