În fiecare an, pe 2 iulie, în calendarul creștin ortodox, românii îl pomenesc pe Dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, purtătorul de biruință și apărătorul creștinătății.
Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la canonizarea și totodată 518 ani de la trecerea în eternitate a Slăvitului Domnitor.
Ștefan al III-lea, cunoscut în cultura româneasca ca Ștefan cel Mare sau după canonizare, Ștefan cel Sfânt a fost domnitor al Moldovei între anii 1457 și 1504. Pe parcursul a celor 47 ani de domnie, Ștefan cel Mare a dus 36 de bătălii împotriva invadatorilor.
Una dintre cele mai celebre bătălii purtate de Ștefan cel Mare a fost cea de la Vaslui sau Bătălia de la Podul Înalt, cum este cunoscută în istorie.
Pe 10 ianuarie 1474 Moldova a fost atacată de aproximativ 120.000 de turci și 17.000 de munteni. Ștefan cel Mare a dus lupta cu doar 40.000 de soldați, însă cu toate astea a reușit să-i învingă.
Alte bătălii pe care le-a avut Ștefan cel Mare de-a lungul cel 47 de ani de domnie sunt:
Bătălia de la Baia din 1467 - Bătălia a avut loc în noaptea dintre 14 spre 15 septembrie, între Moldova și Ungaria.
Bătălia de la Valea Albă - Bătălia a avut loc lângă Războieni sau Valea Albă (județul Neamț) pe 26 iulie 1476, între armată Moldovei și armata Imperiului Otoman, condusă de sultanul Mahomed al II-lea.
Bătălia de la Râmnic - Bătălia de la Râmnic a avut loc pe 8 iunie 1481 între armata Moldovei și Țara Românească.
Bătălia de la Codrii Cosminului - Pe 26 octombrie 1497 armata lui Ștefan cel Mare a luptat împotriva armatei regelui Ioan I Albert al Uniunii Polono-Lituaniene.
Bătălia de la Soci - Pe 7 martie 1471 lângă Râmnicu Sărat, armata Moldovei a luptat împotriva armatei Țării Românești.
Bătălia de la Cătlăbuga - Pe 16 noiembrie 1485 armata lui Ștefan cel Mare a luptat împotriva Imperiului Otoman, care apăra cetatea Chilia. Ștefan cel Mare a învins armata Imperiului Otoman, dar nu a mai putut să continue acțiunile în vederea recuperării Chiliei.
Potrivit scrierilor istorice, Ștefan cel Mare a fost numit apărător al creștinității și al Europei împotriva turcilor. Într-o scrisoare redactată în perioada războaielor cu turcii, Papa Sixt al VI-lea l-a descris pe Ștefan cel Mare ca fiind „atlet al credinței creștine“.
Ștefan cel Mare a fost nu numai un apărător al credinței creștine în luptele sale cu turcii și tătarii, ci el a fost și un mărturisitor al ei prin numărul mare de biserici ridicate. În total domnitorul a ridicat 44 de lăcașe sfinte.
Printre lăcașele sfinte, amintim Mănăstirea de la Putna care a fost ridicată între anii 1466-1469. În 1871, Mihai Eminescu a numit mănăstirea „Ierusalimul Neamului Românesc”.
Un alt lăcaș sfânt ctitorit de Ștefan cel Mare este Mănăstirea de la Voroneț, construită în 1488.
Supranumită „Capela Sixtină a Estului” este un complex monahal medieval construit în satul Voroneț, de lângă Gura Humorului.
În data de 2 iulie, Biserica Ortodoxă Română cinstește memoria Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, această zi fiind prilej de pelerinaj la mormântul domnului Moldovei de la Mănăstirea Putna.
Sfântul Voievod Stefan a trecut la cele veșnice in anul 1504 și a fost înmormântat la Mănăstirea Putna.
0 Comentarii