Beneficiile consumului de mămăligă

Beneficiile consumului de mămăligă

Păpuşoiul sau pur şi simplu porumbul, este planta din familia graminee care şi-a găsit întrebuinţarea în bucătăria tradiţională românească. Originar din America Centrală, unde aztecii îl considerau obiect de cult şi de provenienţă solară datorită culorii aurii a boabelor, a făcut pentru prima dată cunoştinţă cu europenii prin marinarii lui Columb, care au debarcat în Cuba.

În ceea ce priveşte conţinutul şi valoarea nutritivă, porumbul este bogat în acizi graşi nesaturaţi (85 – 90%). Este bogat în vitaminele A, B, C şi E, şi în săruri minerale (magneziu, fosfor, potasiu) şi fibre.

        Porumbul a fost îndelung utilizat în bucătăria tradiţională românească prin făina de mălai gătită sub formă de mămăligă. Deşi iniţial era considerată mâncare ţăranilor, în prezent este des folosită ca substitut pentru pâine şi conform unor cercetări recente având în vedere interesul tot mai crescut pentru alimentaţie echilibrată, se pare că mămăliga aduce nişte beneficii de netăgăduit celor care o consumă. Astfel, în prezent mămăliga şi preparate derivate din aceasta au ajuns în meniurile unor restaurante selecte, apreciate de consumatori.
Mămăliga poate fi încercată în perioada postului, sau pur şi simplu ca adjuvant în detoxifierea organismului şi curăţirea intestinelor. Acum în afară de gustul bun al mămăliguţei la ceaun, vom descoperi şi celelalte beneficii aduse de consumul acesteia.

Înainte însă de a vă trece în revistă beneficiile consumului de mămăligă trebuie să aveţi de asemenea în vedere că un consum exclusiv de mămăligă pentru perioade îndelungate de timp poate să ducă la apariţia unei boli numite pelagra. Pentru a fi evitată se recomandă consumul mămăligii împreună cu lactate sau alte produse animale.

Protejează stomacul şi ficatul

Considerată iniţial hrana săracilor, mămăliga a demonstrat de-a lungul timpului nişte beneficii incontestabile în protejarea intestinelor. Specialiştii germani în biologie celulară vegetală au descoperit recent prezenţa în boabele de porumb a unor substanţe derivate ale acizilor arahidic şi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului. Substanţele cu pricina sunt, din punct de vedere chimic, acizi graşi, ceto-acizi, rezultaţi din oxidarea acidului palmitic şi arahidic şi sunt produşi numai şi numai în rădăcina plantei de porumb, în urma unor mecanisme biochimice încă neelucidate ştiinţific. Cert este că aceşti ceto-acizi ignoră legile chimiei şi biologiei clasice, absorbindu-se în intestin cu mare uşurinţă, fără a suferi transformări chimice decât în proporţie de 22-28%. Micile cantităţi de ceto-acizi palmitici şi arahidonici, ajunşi în sânge se transformă în hidroxiacizi (alcooli cu grupări chimice acide) care se pot combina chimic cu cel puţin 57 de specii de otravuri existente în organism.

Efectul detoxifiant al substanţelor din porumb uşurează efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducind considerabil riscul la insuficienţe şi ciroze hepatice. La populaţiile unde se consumă zilnic terci de mălai, incidenţa bolilor hepatice este de 10 ori mai mică, iar copiii au o dezvoltare mai bună.

Creşte durata de viaţă

Sau cel puţin aşa ne spun cercetătorii endocrinologi care consideră că un consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfuncţii tiroidiene.

De asemenea, consumul de mămăligă reglează concentraţia de glucoză în sânge, fiind de folos diabeticilor. Reduce cantitatea de colesterol din sânge, scăzând astfel riscul de ateroscleroză şi, implicit, de infarct. De asemenea, consumul de mămăligă este răspunzător şi de longevitate. Multă lume crede că mămăliga îngraşă. Ei bine, mămăliga moale are de patru ori mai puţine calorii faţă de pâine. Iar mămăliga vârtoasă are jumătate din caloriile pâinii. Încă din cele mai vechi timpuri, românii au folosit mămăliga ca leac.

Dezvoltă musculature

Fiziologul spaniol E.A. Rodriguez a observat, întâmplător, că cei mai apţi copii pentru sporturi de performanţă din Ecuador şi Columbia au o bogată alimentaţie în „terciuri de porumb”. Pe baza acestei observaţii, el a iniţiat un amplu program de cercetare în medicina sportivă, descoperind că aceleaşi substanţe derivate ale acidului palmitic şi arahidonic au rol în dezvoltarea fibrei musculare, prin modificarea modalităţii de acţiune a hormonilor tiroidieni.

Mămăliga şi porumbul în terapii naturiste

Contra obezităţii: conferă o senzaţie de saţietate extrem de rapidă, datorită fibrelor alimentare din compoziţia sa. Studiile de specialitate au arătat că la persoanele care consumă regulat porumb, anumite probleme generate de hipotiroidie, cum ar fi îngrăşarea, somnolenţa, lipsa de tonus fizic şi mental, sânt reduse considerabil. Gastrita hiperacidă şi ulcerul sânt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pâine, mălaiul având, pe lângă efectul de reducere a acidităţii, şi o acţiune uşor calmantă, sedativă.

De ajutor în problemele cu fierea: măreşte secreţia de bilă şi facilitează evacuarea sa, având şi efecte antiinflamatoare biliare. Este de ajutor în afecţiuni ca dischinezie biliară, dispepsie, colecistită.

Stimulează creşterea părului: masajul cu mălai. Cu un pumn de mălai se masează bine scalpul timp de cîteva minute. Se scutură bine mălaiul, dar nu se spală părul. Se repetă tratamentul 2-3 zile, abia apoi se spală bine părul.

Efect diuretic: ceaiul preparat din mătase de porumb este foarte eficient ca diuretic şi pentru eliminarea pietrelor la rinichi

Pentru durere în gât şi răceală: se pot folosi cataplasme din mămăligă aplicate pe gât sau piept sau se bea seara înainte de culcare un terci obţinut dintr-o mămăligă moale în care s-a adăugat o bucăţică de unt şi puţină miere.

Daniela Scripcariu