Mahala - una dintre cele mai mari şi mai pros­pere sate româneşti din regiune.

Mahala - una dintre cele mai mari şi mai pros­pere sate româneşti din regiune. 
Interviu cu primăreasa localității Mahala, doamna Elena Nandriș.

      Satul Mahala este una dintre cele mai mari şi mai pros­pere localităţi româneşti din regiune. Despre bilanţul anului care s-a călătorit şi despre „semnele de belşug” din anul 2016, vorbeşte pentru cititorii „Libertăţii Cuvântului” primarul de Mahala, doamna Elena Nandriş.

Iată, s-a călătorit un an des­tul de greu pentru populaţia între­gii ţări, cu mari încercări şi pro­bleme...

Eu cred că problemele nu se termină niciodată. Nu se termină ele nici pentru satul Mahala. Există două categorii de probleme: grele, care cer anumite eforturi şi timp. Și urgente, care trebuie neapărat rezol­vate. Pot să spun că pentru Mahala anul 2015 a fost destul de reuşit. Am mai deschis o
grădiniţă de copii pen­tru 50 de locuri la Buda şi am înce­put construcţia altei grădiniţe în satul Prut pentru 75 de copii, precum şi a unei săli sportive. Am mai reuşit să reparăm câteva drumuri. Slavă Domnului, că s-au trezit parlamenta­rii noştri şi au adoptat legile de rigoare, care stimulează lucrările rutiere. Or, înainte dispuneam de bani, dar nu aveam voie să-i folosim anume la repararea drumurilor. Şi, iată, am alocat circa 2 milioane grivne din bugetul Consiliului sătesc pentru repararea drumurilor din cen­trul satului. Acesta este un moment foarte pozitiv, fiindcă după starea drumurilor este apreciată activitatea Consiliului sătesc.
De asemenea, în anul 2015 am reuşit să punem în funcţiune siste­mul de încălzire la Casa de cultură, în localul ei se află şi Filiala şcolii de muzică şi pe timp de iarnă copiii erau nevoiţi să cânte la pian cu mânuşi. Era ceva anormal. Deoarece bugetul ne permite să asigurăm plata pentru energia termică (circa 800 mii grivne), am făcut acest lucru. Cultura trebuie să se dezvolte în condiţii normale.

-Cifrele, cu care operaţi Dumneavoastră, doamnă Elena, atestă faptul că staţi bine în pri­vinţa finanţelor...

-Pot spune că starea economică a satului Mahala este bună. Rar care localitate poate avea pe teritoriul său zece benzinării. Iar aceasta înseamnă încasări solide în bugetul local (5 la sută din accize). Şi ceea ce construim sc finanţează din buge­tul Consiliului sătesc. Nu primim de la stat nici o grivnă.

-Ce aţi planificat pentru anul 2016?

-Sarcinile pe anul 2016 sunt ducerea la bun sfârşit a lucruri­lor începute în anul care deja a deve­nit istoric. Mai întâi de toate, să dăm în exploatcere grădiniţa de copii la Prut. Dispunem de proiect şi vom începe construcţia clubului la Ostriţa. Un sat cu o populaţie de 2,5 mii de persoane merită să aibă un cămin cultural normal. În genere, acordăm atenţia cuvenită instituţiilor de cultură de pe teritoriul Consiliului sătesc, dezvoltării sportului, în anul 2015 fotbaliştii din Mahala au fost primii în raion şi au ocupat locul doi pe regiune.

-Cine vă sunt ajutorii de nădejde?

-Am o echipă de deputaţi tineri energici cu dorinţa dc a face ceva pentru sat. La iniţiativa lor şi cu aju­torul oamenilor de afaceri din Mahala, chiar la începutul noului an, la 7 februarie, va fi reînnoită crucea de la Lunca, pe malul Prutului, unde în iama anului 1941 au fost împuş­caţi mulţi măhăleni, care au încercat să fugă de „raiul bolşevic”.

-Anul 2015 a fost pentru Mahala şi un an al „schimburilor de delegaţii”, mai ales în relaţiile cu România.

-În România avem mulţi prie­teni. Colaborarea noastră ţine de domeniul culturii, or. la colaborarea economică încă n-am ajuns. Tineretul nostru pleacă încolo cu dansuri, cântece, au posibilitate să vadă lumea. El reprezintă peste hotare satul nostru, sat frumos şi cu bogate tradiţii româneşti, păstrate de-a lungul secolelor. Măhălenii spun astfel despre destinul lor: „Am trecut prin foc şi chin, dar am rămas români”. Artiştii noştri amatori par­ticipă deseori la festivaluri şi sărbă­tori în România. Iată, chiar în preaj­ma acestor sărbători de iarnă am fost la Festivalul „Datini şi obiceiuri” de la Coțuşca, judeţul Botoşani.

-Şi când vom fi martorii unui festival asemănător la Mahala?

-Măhălenii iubesc mult colin­dele. Sărbătorile de iarnă au în sat o rezonanţă foarte mare. În fiecare cot al satului se împodobeşte câte un brad. După ce colindă prin sat, tine­retul se adună la brad şi fac joc. „Stelele” umblă de Crăciun din casă în casă, proslăvind Domnul care se naşte. Credinţa ne ţine şi ne rugăm Bunului Dumnezeu să ne dea pace în suflet şi pace în ţară. Sperăm că vor veni vremuri mai bune şi neapărat vom organiza la Mahala un festival al colindelor, aşa cum am văzut şi am participat în alte părţi.

-Doamnă Elena, care este ura­rea Dumneavoastră de Crăciun şi Anul Nou pentru consăteni, bucovi­neni, pentru cititorii săptămânalului „Libertatea Cuvântului”?

-Doresc la toată lumea pace. Dacă este pace pe pământ, dacă are pâine pe masă şi pace-n casă, omul rezolvă orice probleme, oricât de complicate ar fi ele.

Libertatea Cuvântului

Foto: Nicolae Hauca (Euromedia)