Dr. Andrei Banaru: de la inimă la inimă...
...Să fi fost prin
1952, pe la coptul agutelor. Fratele Andrei și colegul lui de clasa Andrei
Banaru se pregăteau de examene la umbra copacului din grădina părinților, iar
eu, mai mic, eram cățărat pe o cracă și culegeam dudele negre ca mura pentru
bunica Ioana. Într-o clipă de neatenție am răsturnat căldărușa peste
conspectele celor doi. Ce-a urmat mai bine să nu știți, căci agudele sunt un
colorant natural excelent!...
În 1955, după
absolvirea școlii medii din Vancicăuți fratele a intrat la Universitatea din
Cernăuți, iar colegul lui a urmat studiile la Institutul de Stat de Medicină
din Chișinău.
Fratele își
amintește că „Andrei Banaru era unic de felul său în clasă, la școală și în
sat. Ce înseamnă unic? Se trezea zilnic la ora 6.00, făcea gimnastică, alerga
peste podul de la Glodoasa până la calea ferată și înapoi, se scălda, trecea cu
ochii prin conspecte, servea dejunul și sosea la școală printre primii. Fetele
nu-și puteau rupe privirea de la el, era chipeș, fața emana lumină și bucurie,
la toate lecțiile era notat cu „foarte bine”, prefera zoologia și biologia și
drept rezultat – medalia de aur la absolvirea școlii...”
Itinerar biografic:
* s-a născut la 18
iulie 1937 în satul Dumeni comuna Costiceni, județul Hotin; a fost al treilea
copil din cei patru;
* studii la
Institutul de Stat de Medicină din Chișinău (1955-1961), absolvindu-l cu
mențiune;
* în 1965 susține
cu brio teza de doctor în medicină având ca temă „infarctul miocardic: cercetare histochimică și
luminiscent-microscopică”;
* în 1962-1966 a
fost ordinator clinic-asistent la catedra de anatomie patologică;
* în 1966-1985
conferențiar la aceeași catedră;
* în 1985-1987
exercită funcția șef de catedră;
* înzestrat cu un
har organizatoric deosebit, în perioada 1964-1966 a fost șef al secției de
doctorantură și secundariat clinic;
* în anii 1967-1971
suplinește funcția de prodecan al Facultății de Medicină Generală, cursurile
preclinice;
* în 1971-1987 este
decan al Facultății de Medicină Generală Clinică;
* între timp
exercită și funcția de prorector pentru activitate didactică și șef de studii
la Catedra de anatomie patologică;
* după susținerea
tezei de doctor în științe medicale, continuă activitatea didactică și de
cercetare la tema disertației, care s-a valorificat în circa 50 de lucrări
științifice, articole și comunicări la conferințe, dar și seminare în fața
medicilor din țară și de peste hotare;
* cercetătorul
științific A. Banaru este preocupat, în special, de patomorfologia în infarctul
miocardic, patologiile cardiace vasculare și reumatice, maladiile oncologice
etc.
În cadrul unei conferințe științifice cu
participare internațională din Turcmenia A. Banaru avea să se refere la
caracterizarea unor simptome ale apropierii unui atac de cord investigate de
autorul tezei de doctorat, printre care:
- senzațiile de durere acută, în partea stângă sau în centrul pieptului cu
intensitate alternantă mare – mică;
- dureri toracice în timpul odihnei;
- acuze în ce privește senzații de durere a brațelor, umerelor, gâtului,
spatelui;
- dificultățile de respirație;
- transpirațiile reci pe frunte, față, pe brațe;
- disconfort caracteristic unei crize de hiperaciditate gastrică;
- greață și vomitări;
- amețeală bruscă inexplicabilă;
- stare de anxietate;
- aritmie cardiacă;
- epuizare fizică;
- tulburări de somn etc.
Cercetătorul constată anumite diferențe în cazul senzațiilor ce intervin la
bărbați sau la femei, ultimele fiind mai susceptibile deficiențelor de
respirație, durerilor de spate sau de maxilar, iar durerea toracică este comună
pentru ambele categorii.
Pentru persoanele cu diabet zaharat simptomele
de mai sus nu sunt caracteristice, de regulă. O anumită categorie de persoane,
ca excepție, nici nu sesizează faptul că au trecut printr-un atac de cord, fără
panică și disconfort.
În cadrul unui forum științific de la Harcov,
Ukraina în anul 1977 savantul A. Banaru
face referință la calitatea pregătirii specialiștilor în medicină și
necesitatea imperioasă a folosirii metodelor histochimice și histotopografice
implementate în practica medicilor clinicieni și, în special, în practica
personală ca medic anatomopatolog.
Nu poate fi trecut cu vederea faptul că
talentatul pedagog și excelentul morfopatolog A. Banaru concomitent cu
activitatea didactică, a lucrat ca medic morfopatolog la bazele clinice ale
catedrei – Spitalul Clinic Republican, Spitalul de Medicină Urgentă, Spitalul
Clinic Municipal nr. 4. Colegii de la catedră și medicii din respectivele
instituții au remarcat, ca o experiență pozitivă, metodologia profesorului A.
Banaru, mai ales procedeele Domniei Sale de analiză morfoclinică a cazurilor de
erori medicale și a divergențelor de diagnostic, prin „demonstrații deschise”
medicilor clinicieni și studenților prin conținut științific de valoare și
concluzii argumentate. A fondat și a condus Asociația studențească a tinerilor
cercetători științifici.
Cercetătorul A. Banaru, printre primii
specialiști ai timpului în domeniu, a demonstrat că utilizarea microscopului
electronic în investigațiile de profil poate contribui esențial la eficiența
acestora, reușind să convingă că:
1. până la evoluția necrozei prezența sau absența
intervențiilor patologice poate fi depistată în cazurile de ișemie a
miocardului;
2. că elementele din țesuturile parenhimatoze și liante pot
fi studiate pentru a explica natura și caracterul lor;
3. dinamica dezvoltării modificărilor morfologice incipiente
poate fi determinată și urmărită, în funcție de temporalitatea ișemiei;
4. să fie investigată prin observație modificările
miocardice în afara zonei infarctului;
5. să lucideze particularitățile de manifestare a
infarctului în raport cu comportarea țesuturilor de legătură;
6. să studieze starea arterelor inimii în cazurile de
infarct miocardic.
În cele 14 concluzii și recomandări cercetătorul A.
Banaru.
Academicianul Gheorghe Ghidirim, coleg și prieten de nedespărțit al lui
Andrei Banaru încă de prin anii ’60 ai secolului trecut, când respectivul făcea
parte din Comisia de admitere la Institutul de Medicină, mărturisește că a
rămas încă de pe atunci copleșit de „ținuta sa atletică, sobrietatea și
erudiția excepțională”. În alt context același academician reiterează vechiul
aforism „minte sănătoasă într-un corp sănătos”, cităm: „Pe tot parcursul
scurtei sale vieți Andrei Banaru a manifestat o corectitudine și o
autodisciplină rar întâlnite, care împreună cu ținuta fizică impecabilă și
erudiția enciclopedică stârneau admirația sinceră atât din partea studenților,
cât și în rândurile corpului didactic... în viața de toate zilele manifesta
calități și maniere nobile de aristocrat, deși provenea dintr-o familie de
țărani simpli, lucrători ai pământului. Andrei nu avea prea mulți prieteni, dar
pe cei puțini pe care-i avea, îi trata cu o deosebită atenție și respect până
la sacrificiu”.
...Atât cât am lucrat pentru a acumula informația despre consăteanul
protagonist al acestui subiect, am chestionat mai mulți intervievați în
intenția de a profila un portret, mai bine zis, trăsăturile caracterizante ale
lui A. Banaru, până a se stinge prematur din viață în tragica zi de 4 noiembrie
1987. Toți respondenții, dar fără excepție toți, au remarcat:
- exigența față de sine și față de cei din jurul său;
- demnitatea dublată de o capacitate de muncă enormă;
- talentul de cercetător și pedagog;
- ambiția de autodepășire în realizarea obiectivelor propuse;
- responsabilitatea pentru obligațiunile asumate și pentru știință, în
special;
- autoritatea și respectul reciproc în rândul colegilor etc.
Apoi, volens nolens, am conștientizat că aceleași calități sunt proprii și
celorlalți membri ai familiei.
Distinsa Doamna Vlada, cum este numită soția de către cei care o cunosc,
susține teza de doctor în medicină cu tema „Maladiile
cronice difuze ale ficatului și diabetul zaharat” încă în 1993,
consacrându-și viața cauzei dezvoltării sistemului de ocrotire a sănătății,
creând și îndrumând catedra de profil, personalitate
unică în peisajul medicinii clinice moldovenești, îmbinând pasiunea și exigența
în mai multe specializări, cum ar fi endocrinologia, reumatologia, oncologia,
terapia, alergologia, gastrologia cu activitatea pedagogică și organizatorică
performantă. Fiecare zi la etajul șase al Spitalului clinic republican e o nouă
confruntare cu destinul și debutează cu însușirea noutăților apărute în
literatura de specialitate pe mapamond (posedă la nivel de comunicare toate
limbile de comunicare internațională!). Scrie și reeditează manuale, iar
studenții, medicii de clinică și pacienții formează cozi la ușa cabinetului
pentru consultanță, sfat și tratament sau, pur și simplu, pentru a-i exprima
sentimentele de recunoștință.
Și fiica Iuliana a pășit pe urmele părinților. În 2017 a susținut teza de
doctor habilitat în medicină cu tema „Hepatitele cronice virale B ȘI C la adulți” (Factorii de risc,
particularitățile clinice evolutive, hormonal-metabolice, imunologice și
optimizarea metodelor de tratament). Crește și educă trei copii, este o fire
eminamente creativă, romantică, scrie versuri și pictează. Îi datorez admirația
pentru că a acceptat să plasez în acest context câteva imagini poetico-plastice
semnate și marcate de inspirația ei cu rădăcini în glia de la Dumeni/Costiceni,
dar și poze din arhiva de familie.
...Iar la Chișinău în microraionul Mălina Mică, pe Aleea medicilor iluștri se înalță și bustul consăteanului nostru
Andrei Banaru, în semn de cinstire a contribuției Sale la opera de slujire
acestei cauze nobile – Medicina.
Tudor Colac,
doctor în etnologie
0 Comentarii