Dr. Andrei Banaru: de la inimă la inimă...


Dr. Andrei Banaru: de la inimă la inimă...

...Să fi fost prin 1952, pe la coptul agutelor. Fratele Andrei și colegul lui de clasa Andrei Banaru se pregăteau de examene la umbra copacului din grădina părinților, iar eu, mai mic, eram cățărat pe o cracă și culegeam dudele negre ca mura pentru bunica Ioana. Într-o clipă de neatenție am răsturnat căldărușa peste conspectele celor doi. Ce-a urmat mai bine să nu știți, căci agudele sunt un colorant natural excelent!...
În 1955, după absolvirea școlii medii din Vancicăuți fratele a intrat la Universitatea din Cernăuți, iar colegul lui a urmat studiile la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău.
Fratele își amintește că „Andrei Banaru era unic de felul său în clasă, la școală și în sat. Ce înseamnă unic? Se trezea zilnic la ora 6.00, făcea gimnastică, alerga peste podul de la Glodoasa până la calea ferată și înapoi, se scălda, trecea cu ochii prin conspecte, servea dejunul și sosea la școală printre primii. Fetele nu-și puteau rupe privirea de la el, era chipeș, fața emana lumină și bucurie, la toate lecțiile era notat cu „foarte bine”, prefera zoologia și biologia și drept rezultat – medalia de aur la absolvirea școlii...”
Itinerar biografic:
* s-a născut la 18 iulie 1937 în satul Dumeni comuna Costiceni, județul Hotin; a fost al treilea copil din cei patru;
* studii la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău (1955-1961), absolvindu-l cu mențiune;
* în 1965 susține cu brio teza de doctor în medicină având ca temă „infarctul miocardic: cercetare histochimică și luminiscent-microscopică”;
* în 1962-1966 a fost ordinator clinic-asistent la catedra de anatomie patologică;
* în 1966-1985 conferențiar la aceeași catedră;
* în 1985-1987 exercită funcția șef de catedră;
* înzestrat cu un har organizatoric deosebit, în perioada 1964-1966 a fost șef al secției de doctorantură și secundariat clinic;
* în anii 1967-1971 suplinește funcția de prodecan al Facultății de Medicină Generală, cursurile preclinice;
* în 1971-1987 este decan al Facultății de Medicină Generală Clinică;
* între timp exercită și funcția de prorector pentru activitate didactică și șef de studii la Catedra de anatomie patologică;
* după susținerea tezei de doctor în științe medicale, continuă activitatea didactică și de cercetare la tema disertației, care s-a valorificat în circa 50 de lucrări științifice, articole și comunicări la conferințe, dar și seminare în fața medicilor din țară și de peste hotare;
* cercetătorul științific A. Banaru este preocupat, în special, de patomorfologia în infarctul miocardic, patologiile cardiace vasculare și reumatice, maladiile oncologice etc.
  În cadrul unei conferințe științifice cu participare internațională din Turcmenia A. Banaru avea să se refere la caracterizarea unor simptome ale apropierii unui atac de cord investigate de autorul tezei de doctorat, printre care:
- senzațiile de durere acută, în partea stângă sau în centrul pieptului cu intensitate alternantă mare – mică;
- dureri toracice în timpul odihnei;
- acuze în ce privește senzații de durere a brațelor, umerelor, gâtului, spatelui;
- dificultățile de respirație;
- transpirațiile reci pe frunte, față, pe brațe;
- disconfort caracteristic unei crize de hiperaciditate gastrică;
- greață și vomitări;
- amețeală bruscă inexplicabilă;
- stare de anxietate;
- aritmie cardiacă;
- epuizare fizică;
- tulburări de somn etc.
Cercetătorul constată anumite diferențe în cazul senzațiilor ce intervin la bărbați sau la femei, ultimele fiind mai susceptibile deficiențelor de respirație, durerilor de spate sau de maxilar, iar durerea toracică este comună pentru ambele categorii.
  Pentru persoanele cu diabet zaharat simptomele de mai sus nu sunt caracteristice, de regulă. O anumită categorie de persoane, ca excepție, nici nu sesizează faptul că au trecut printr-un atac de cord, fără panică și disconfort.
  În cadrul unui forum științific de la Harcov, Ukraina în anul 1977  savantul A. Banaru face referință la calitatea pregătirii specialiștilor în medicină și necesitatea imperioasă a folosirii metodelor histochimice și histotopografice implementate în practica medicilor clinicieni și, în special, în practica personală ca medic anatomopatolog.
  Nu poate fi trecut cu vederea faptul că talentatul pedagog și excelentul morfopatolog A. Banaru concomitent cu activitatea didactică, a lucrat ca medic morfopatolog la bazele clinice ale catedrei – Spitalul Clinic Republican, Spitalul de Medicină Urgentă, Spitalul Clinic Municipal nr. 4. Colegii de la catedră și medicii din respectivele instituții au remarcat, ca o experiență pozitivă, metodologia profesorului A. Banaru, mai ales procedeele Domniei Sale de analiză morfoclinică a cazurilor de erori medicale și a divergențelor de diagnostic, prin „demonstrații deschise” medicilor clinicieni și studenților prin conținut științific de valoare și concluzii argumentate. A fondat și a condus Asociația studențească a tinerilor cercetători științifici.
  Cercetătorul A. Banaru, printre primii specialiști ai timpului în domeniu, a demonstrat că utilizarea microscopului electronic în investigațiile de profil poate contribui esențial la eficiența acestora, reușind să convingă că:
1. până la evoluția necrozei prezența sau absența intervențiilor patologice poate fi depistată în cazurile de ișemie a miocardului;
2. că elementele din țesuturile parenhimatoze și liante pot fi studiate pentru a explica natura și caracterul lor;
3. dinamica dezvoltării modificărilor morfologice incipiente poate fi determinată și urmărită, în funcție de temporalitatea ișemiei;
4. să fie investigată prin observație modificările miocardice în afara zonei infarctului;
5. să lucideze particularitățile de manifestare a infarctului în raport cu comportarea țesuturilor de legătură;
6. să studieze starea arterelor inimii în cazurile de infarct miocardic.
În cele 14 concluzii și recomandări cercetătorul A. Banaru.
Academicianul Gheorghe Ghidirim, coleg și prieten de nedespărțit al lui Andrei Banaru încă de prin anii ’60 ai secolului trecut, când respectivul făcea parte din Comisia de admitere la Institutul de Medicină, mărturisește că a rămas încă de pe atunci copleșit de „ținuta sa atletică, sobrietatea și erudiția excepțională”. În alt context același academician reiterează vechiul aforism „minte sănătoasă într-un corp sănătos”, cităm: „Pe tot parcursul scurtei sale vieți Andrei Banaru a manifestat o corectitudine și o autodisciplină rar întâlnite, care împreună cu ținuta fizică impecabilă și erudiția enciclopedică stârneau admirația sinceră atât din partea studenților, cât și în rândurile corpului didactic... în viața de toate zilele manifesta calități și maniere nobile de aristocrat, deși provenea dintr-o familie de țărani simpli, lucrători ai pământului. Andrei nu avea prea mulți prieteni, dar pe cei puțini pe care-i avea, îi trata cu o deosebită atenție și respect până la sacrificiu”.
...Atât cât am lucrat pentru a acumula informația despre consăteanul protagonist al acestui subiect, am chestionat mai mulți intervievați în intenția de a profila un portret, mai bine zis, trăsăturile caracterizante ale lui A. Banaru, până a se stinge prematur din viață în tragica zi de 4 noiembrie 1987. Toți respondenții, dar fără excepție toți, au remarcat:
- exigența față de sine și față de cei din jurul său;
- demnitatea dublată de o capacitate de muncă enormă;
- talentul de cercetător și pedagog;
- ambiția de autodepășire în realizarea obiectivelor propuse;
- responsabilitatea pentru obligațiunile asumate și pentru știință, în special;
- autoritatea și respectul reciproc în rândul colegilor etc.
Apoi, volens nolens, am conștientizat că aceleași calități sunt proprii și celorlalți membri ai familiei.
Distinsa Doamna Vlada, cum este numită soția de către cei care o cunosc, susține teza de doctor în medicină cu tema „Maladiile cronice difuze ale ficatului și diabetul zaharat” încă în 1993, consacrându-și viața cauzei dezvoltării sistemului de ocrotire a sănătății, creând și îndrumând catedra de profil, personalitate unică în peisajul medicinii clinice moldovenești, îmbinând pasiunea și exigența în mai multe specializări, cum ar fi endocrinologia, reumatologia, oncologia, terapia, alergologia, gastrologia cu activitatea pedagogică și organizatorică performantă. Fiecare zi la etajul șase al Spitalului clinic republican e o nouă confruntare cu destinul și debutează cu însușirea noutăților apărute în literatura de specialitate pe mapamond (posedă la nivel de comunicare toate limbile de comunicare internațională!). Scrie și reeditează manuale, iar studenții, medicii de clinică și pacienții formează cozi la ușa cabinetului pentru consultanță, sfat și tratament sau, pur și simplu, pentru a-i exprima sentimentele de recunoștință.
Și fiica Iuliana a pășit pe urmele părinților. În 2017 a susținut teza de doctor habilitat  în medicină cu tema „Hepatitele cronice virale B ȘI C la adulți” (Factorii de risc, particularitățile clinice evolutive, hormonal-metabolice, imunologice și optimizarea metodelor de tratament). Crește și educă trei copii, este o fire eminamente creativă, romantică, scrie versuri și pictează. Îi datorez admirația pentru că a acceptat să plasez în acest context câteva imagini poetico-plastice semnate și marcate de inspirația ei cu rădăcini în glia de la Dumeni/Costiceni, dar și poze din arhiva de familie.
...Iar la Chișinău în microraionul Mălina Mică, pe Aleea medicilor iluștri se înalță și bustul consăteanului nostru Andrei Banaru, în semn de cinstire a contribuției Sale la opera de slujire acestei cauze nobile – Medicina.
Tudor Colac,
doctor în etnologie

Înapoi
Înainte
Comentează aici

0 comentarii: